În general, caut ca interviurile mele să nu semene între ele. Dar în cazul lui Radu Mihăileanu (Tabu martie 2012) şi al lui Gigi Căciuleanu (viitor Tabu decembrie 2012), am avut, în mod intenţionat, o întrebare comună.
TABU: Taică-tu şi-a luat nume românesc să poată supravieţui în fascism / în stalinism. Tu, după ce ai emigrat în străinătate, puteai reveni la numele de familie iniţial şi să fii infinit mai integrabil pentru că filmul se face de către evrei / dansul de către ruşi. DE CE ŢI-AI PĂSTRAT NUMELE ROMÂNESC DE FAMILIE?
RM: Asta m-a întrebat şi tata. După ce am emigrat, mi-a zis aşa: „După ce o să devii celebru, nimeni n-o să poată să-ţi pronunţe numele”. (El, pasămite, ştia deja că o să fiu celebru, în timp ce eu abia mă menţineam la suprafaţă prin noroiul cotidianului.) Şi a avut dreptate: toată lumea, fie că-s francezi, americani sau ce vrei tu, îmi poceşte numele. Mirh…hrrr…nu. Dar eu i-am explicat că nu e cazul.
TABU: De ce?
Pentru că, prin asta, negam existenţa tatii. E ca şi cum aş fi sărit o generaţie. Ca şi cum povestea tatălui meu n-ar fi existat. N-am cum să-l elimin pe tata: e o parte atât de importantă din mine, relaţia noastră este atât de specială, tot ce a făcut, tot ce am moştenit de la el sunt esenţiale. E ca şi cum aş fi şters o parte a unui drum. Iar eu vreau să am viziune de ansamblu asupra drumului. Nu vreau să neg partea românească a vieţii mele. Ar fi fost violent şi nefiresc.
——
GC: Eu m-am născut la Bucureşti şi mă consider bucureştean. E adevărat, provin dintr-o familie de refugiaţi. Tata a învăţat româneşte la 20 de ani. E la modă să ai nume rusesc în dans; dar mie nu-mi plac modele. Ştiu ruseşte foarte bine, iar asta m-a salvat de multe ori. Dar am vrut să avansez în viaţă datorită meritelor proprii, nu datorită circumstanţelor.
Cel mai mare poet roman Mihai Eminescu era rutean și il chema Mihail Eminovici.
Caragiale, către fii-su, Matei, care era ambetat de genealogii nobiliare imaginare (îşi făcuse şi drapel, nărodul):
Plimbă-ţi palma pe creştetul capului. Simţi că e turtit? E de la tava cu plăcinte pe care o purtau pe cap strămoşii tăi prin Fanar, generaţie după generaţie.
Deci nu doar eu sunt un neam prost derivat din tâmplari secui de Harghita – Covasna. 😛
Dacă aş fi fost tatăl tău, ţi-aş fi spus părinteşte: Plimbă-ţi mâna pe la fund, o să simţi bătăturile de la cuiele pe care le scoteau strămoşii tăi ca în Pisica albă/neagră, în loc să folosească tesla.
n-avea de ce. eu nu mă dau aristocrată. pe de altă parte, nu prea am bătături la fund.
Diliul de Matei avea catarg în curte şi arbora steagul când era acasă, ca regii. Îţi dai seama ce bâzdâc îi venea lui tac-su.
auzi, daca sti, Matei asta a fututo pe Veronica Micle sau altu?
neax, lorena lupu…
In calitatea mea de bibliofil amator, scotz spre vanzare (adica for sale) o lucrare cu tiraj confidential privind pe Mateiu Caragiale. Author Al, Oprea “Mateiu I. Caragiale-un personaj DOSAR AL EXISTENTEI” BIBLIOTECA MANUSCRIPTUM MUZEUL LITERATURII ROMANE 1979.
Tirajul e confidential adica sub o mioara di bucati. Tiraj cu care tinerii ‘telecoali s’ar fali in zilele noastre. Cartea cuprinde zeci de ilustratii , corespondente savuroase, genealogii, indexi alfabetici, ceferticate di nastere ori de botez/casatorie si alte asemenea…Pentru un cercetator al felului in care se dixtrau tinerii epocii antebelice cartea e o comoara…la pret, affordabil!
neax…
Ilustrul sau tac’su trecuse de mult pi lumea cealalata(1912) cand dom’ Matei se juca cu catargele pi la Sionu’ in urma unei casatorii c’o babeta…”Maria G. Sion, majora necasatorita in varsta de ani 63, de profesie fara…” ca sa citez ezcat din Registrul Starii Civile pentru Casatoriti nr. 2446 pe anno domini 1936…
Da, Filmul se face de catre jidani. Da si nu in privinta dansului facut de catre rusi – trebuie precizat ca POPONARII rusi fuck dans de performanta internationala. Daca nu ma crezi, intreaba-l(o) pe nea Gigi de Nureyev, nu se poate sa n-o(ul) stie intim.
Mi se pare stupid ca in 2012 sa mai impartim lumea in evrei/rusi/chinezi sau mai stiu eu ce. Is oameni. Punct. Alea erau pe vremea lu Pazvante Chioru.
Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan Adrian e tigan …
Istoria i-a consemnat doar pe Maiorescu, Eminescu şi Ion Luca C, pe partea literară. De Matei nu am ştiinţă, nu i-am pus contor la puţă.
vreau şi eu să mă mut în ţara asta, Oamenia. Arată-mi-o pe hartă, te rog.
-Adrian…?
-N-am gasit alta rima, sa traiti!
Strajnik, probabil că e interesantă cartea ta. Spune-mi, te rog, dacă explică acolo expresia “iepure şi călătorie sprâncenată” Ştiu că filologi diverşi s-au tot canonit să o lămurească.
Voi ce părere aveţi, ce înseamnă “călătorie sprâncenată”?
calatorie sprancenata sa inventat ca necesitate la adio siun praz verde.
Cred că e urarea soţiei când soţul pleacă în delegaţie şi ea ştie ce fel de delegaţie e aia, dar n-are dovezi.
minoritățile din romînia ptr mine sunt nimicuri minoritățile din romînia nu au vaut strămoșii romînii ca ungurii țiganii care umblă cu cortul aromînii sași everi italienii tătarii turcii albanezii grecii urșii lipovenii ucranienii sîrbii croații cehii rușii ăștea nau lupat strămoșii lor în războiul în care germanii pornise războiul romîno german în care turcii vroia să cucerească romînia și romînii au luptat să cucerească țara romînească în care dragii noștrii minoritățile din romînia să nu uite că trăiesc pe pămînt romînesc si nu sunt locuriile lor natale. eu sunt din romînia si trăiesc în romînia la comentariul meu să se uite nea părat ungurii si aromînii din macedonia eu chiar îi invit să citească comentariul meu eu sunt de nație romîncă si strămoșii mei au locuit în romînia