A venit, a venit toamna, acoperă-mi oala cu ceva. Cu umbra unui capac sau mai bine cu umbra unei ciorbe mari de fasole cu afumătură.
Ah, salut. Sunt Lorena Lupu și am un parteneriat cu noom. Drept care, dacă vrei să pierzi câteva kilograme, folosește codul meu de afliere aflat în fundul acestui articol să încerci un abonament de o lună. Dacă simți că aplicația e de un real ajutor, poți oficializa relația.
De câteva zile, e frig ca-n fântână. Partea nasoală cu frigul ca-n fântână e că ți-e foame de ai mânca pietricele de pe drum. E modalitatea organismului de a se proteja împotriva temperaturilor scăzute ale sezonului rece.
Dar nu e ca și cum, doar pentru că e toamnă rece și ploioasă, tu vrei să te transformi brusc în Casa Poporului. Și apoi să te chinui primăvara cu sucuri verzi și răbdări prăjite, taman când e astenia în toi. Dacă ești genul de fată – sau băiat, de ce nu? – care ține să arate bine, ți-ai dori să te menții la o greutate decentă și pe timpul sezonului rece, mai ales că vin hainele groase, cu tot volumul lor adăugat, și vei avea destul de furcă cu a nu părea ursulețul Martinel, chiar și fără colăceii din talie.
Drept care, hai să trecem împreună în revistă câteva idei de lifestyle adaptate sezonului toamnă – iarnă, pentru omul care vrea să se bucure de ceea ce vede în oglindă.
Nu încerca să te ții de regimul practicat în august.
Multă lume se simte al dracu de vinovată pentru următoarea situație: e vară. Prânzul fetei la dietă: două ouă fierte și sălățică de roșii. Și ești fericit toată după-amiaza. Vine octombrie. Frig de faci țurțuri la omușor. Încerci să te ții de cele două ouă fierte și sălățica de roșii. Golești farfuria. Holy molly, îți vâjâie creierii de foame.
E absolut normal. Organismul tău are nevoi diferite, pentru că are de luptat cu inamici diferiți. Schimbă mindsetul de la “frugal” la “consistent”.
Adică: mergi pe alimente hrănitoare, săţioase, cu un conţinut mai mare de proteine şi grăsimi sănătoase, asumându-ţi că urmezi o nevoie naturală a organismului tău.
Un corp corect hrănit e un corp care va da randament mai bun, profesional şi personal.
Dar regimul tău consistent nu înseamnă liber la toţi carbohidraţii pământului.
Dacă eşti omnivor, o friptură apetisantă de viţel cu o garnitură de piure de mazăre e un prânz consistent, săţios, dar adecvat unui regim de sezon rece. Dacă eşti vegan, poţi înlocui friptura cu o porţie de tofu pane, unde în loc de pesmet foloseşti migdale rase.
Cum spuneam mai sus, accentul în timpul sezonului friguros trebuie să fie pe proteine. Carne şi ouă, lactate pentru cei care nu urmează trendul ăla tâmpit cu “vaaaai, lactatele sunt noul satana” (apropo, ştiţi că un trend tâmpit similar a existat şi pentru ouă, în anii 90? Subit, ouăle erau ochiul dracului, măreau colesterolul, astupau arterele, îţi făceau acnee, îţi violau bunica pe patul de moarte şi tot aşa. Evident, în câţiva ani, un savant s-a trezit să spună că s-a mai cercetat, şi, dimpotrivă, ouăle sunt un aliment mult mai sănătos de mic-dejun decât cerealele doldora de zahăr.)
Iar pentru vegetarieni – vegani: ciuperci, tofu, tempeh, leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte, soia, arahide), seminţe de toate tipurile, ciuperci, fulgi de drojdie de bere inactivă (caşcavalul săracului), asparagus, avocado, broccoli, spanac, şi, pentru fancy people, superfoods de tip chia şi quinoa.
Proteinele te ţin sătul şi oferă combustibil organismului tău în lupta cu frigul şi bolile.
Liber la macaroane cu brânză? Nu chiar, dacă ţii la menţinerea greutăţii.
Liber la fripturi şi mâncăruri de diverse legume cu leguminoase?
Fuck yeah.
Apropo de asta.
Mai multă fierbere şi coacere la cuptor, mai puţină prăjire.
Maturitatea nu vine cu buletinul, ci cu prima dată când foloseşti corect cuptorul. Fierberea şi coacerea sunt procese de preparare mult mai sănătoase, prima implică doar prezenţa apei, a doua, prezenţa aerului cald uniform, spre deosebire de prăjire, care implică prepararea termică prin intermediul unei grăsimi dăunătoare pentru sănătate (basically, uleiul).
Inclusiv o banală porţie de cartofi prăjiţi iese la fel de apetisantă, dar mult mai puţin devastatoare pentru silueta dacă optezi s-o coci, nu s-o prăjeşti.
Ceea ce ne duce la o nouă idee.
Învaţă să-ţi prepari singur mâncarea.
Mersi, Lorena, că ne trimiţi la cratiţă.
Partea bună în a fi rege peste propria cratiţă este că tu decizi ce intră în ea şi ce nu.
Habar n-ai cu ce rântaş de făină a obţinut bucătarul profesionist consistenţa aceea cremoasă a mâncării frumos etalate din farfuria ta. Mâncarea de la restaurant e menită să a) îţi ia ochii cu frumuseţea şi papilele cu aroma b) să fie produsă cât mai ieftin, să facă businessul profit.)
Iar alimentele care ne îngraşă (făina, zahărul, uleiul) sunt cele mai ieftine.
Dacă nu e o întâlnire importantă pentru cariera sau viaţa ta amoroasă, zi pas, stai acasă şi fă-ţi singur o mâncare care poate nu va fi la fel de bună la gust, şi cert nu va arăta la fel de bine, dar măcar va fi preparată din ingrediente care să nu te îngraşe şi prin metode care să nu adauge grăsimi trans inutile.
Redescoperă bucuria supelor şi ciorbelor.
Dacă mama regimurilor de primăvară – vară e salata, regina absolută a meselor din sezonul rece este farfuria aburindă, parfumată, delicioasă de ciorbă caldă. Nimic nu îţi încălzeşte inima ca prima lingură din acest răsfăţ culinar. E un aliment lichid, deci contribuie direct la ăia doi litri de apă pe zi, există un număr interminabil de ciorbe care sunt delicioase şi în acelaşi timp prietenoase cu dieta, şi se poate face din orice ai în bucătărie.
Americanii au inventat expresia de comfort food, cu sensul de mâncare care îţi învăluie sufletul într-o plapumă duioasă de iubire faţă de viaţă. Iar supa şi ciorba sunt, pentru mine, eroii de afiş pentru comfort food.
Şi sunt un excelent mod de a incorpora multe legume în dietă.
Aaah, apropo de legume…
Adaugă-le la tot.
Îţi faci o omletă? Aruncă şi nişte legume mărunţite în tigaie, sau ca decor. Îţi faci un sandviş? Adaugă şi felioare de roşie, ardei, castravete, foaie de salată sau ce altă legumă preferi. Şi tot aşa.
Pe lângă aportul de nutrienţi şi vitamine, fibrele te vor ajuta la tranzitul intestinal corect.
*
Dar, Lorena, oricum o sucim, la final o să consumăm un număr mai mare de calorii, din toate aceste bunătăţi.
E adevărat. Dar poţi remedia asta, propunându-ţi să faci sport minimum o jumătate de oră pe zi.
Eşti sociabil şi preferi să te antrenezi în gaşcă? Mergi la sală. Eşti singuratic şi-ţi place aerul curat al serii? Aleargă. Eşti singuratic şi ţi-e târşă definitivă de orice interacţiune cu oameni? Butonul Store de pe mobilul tău e plin ochi de aplicaţii cu diverse antrenamente sportive, de la începător la campion şi de la forţă la flexibilitate. Sunt şi adaptate nevoilor tale. Eu am acum unul de stretching, şi îl planific în două runde: dimineaţa, pentru înviorare, şi seara, pentru relaxare.
Aşa, tot ce consumi în exces se va transforma în musculatură, nu în strat adipos.
Pentru că, sincer, organismului tău îi e totuna. Esenţial e să aibă un strat suplimentar pentru protecţie împotriva frigului. Că sunt muşchi, nu grăsime? Whatever.
“Dar ne e leeene”.
Da, frigul predispune la zăcut pe canapea. Şi totuşi: dacă îţi învingi starea aceea de lasă-mă-să-te-las, fluxul de endorfine din timpul unui antrenament fizic va fi recompensa ta binemeritată.
Foto: pixabay.com.
***
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram. Sau hai să ne împrietenim pe V-Kontakte.
Sh*t They Say