De unde ştii dacă un tip e material de tată

Zilele astea, stau muuult de vorbă cu maică-mea. O frustrează teribil faptul că e limitată să stea în casă, şi i-am explicat că e spre binele ei să nu se plimbe numai de-al naibii pe afară, doar pentru că alţii o fac. Încă bântuie pandemia, şi tâmpiţii care aleg să o ignore vor fi cei care vor uşura bugetul de stat de nişte pensii.

Şi, ca să nu se simtă foarte singură, stau cu ea la telefon. Şi încă mi-l bombăne pe tata.

-Ştii că, după ce ne-am căsătorit, am stat împreună la cămin. A venit sesiunea şi n-am mai putut găti că aveam de învăţat, a ieşit, şi-a cumpărat mâncare pentru el şi mie nu mi-a cumpărat.

Eu fac pauză.

-Şi tu cum ai reacţionat?
-M-am prefăcut că nu observ şi am continuat să învăţ.
-Nu l-ai luat la morţi de mamă, nu l-ai părăsit, nu…
-Erau alte vremuri, nu părăseai un bărbat atât de uşor.
-Să-şi cumpere mâncare numai lui şi ţie nu? Hai, să zicem, terminai sesiunea, să nu pici examene. Dar eu plecam de lângă ăsta de cum se termina sesiunea şi băgam divorţ.
-Nu era obiceiul să divorţezi din nimic.
-Mamă, dar ăsta nu e “un nimic”. Un astfel de gest spune că ăla nu dă doi bani pe tine. Că îi pasă numai de el. Aş fi divorţat a doua zi.
-M-am gândit că e vina mea că nu i-am făcut mâncare.

Şi ajungem şi la modul în care a stat măritată 12 ani cu boul egoist, şi i-a făcut şi doi copii.

-Nu ţi-era clar din cât de profund i se rupea pla de tine de faptul că o să i se rupă şi de noi?
-Au zis toate femeile că o să se schimbe după ce devine tată.

Şi ai lor se schimbaseră. Nu le mai băteau de două ori pe săptămână, le băteau în fiecare zi.

Acum. Că am primit suficiente mailuri în poşta redacţiei pe care nu le-am publicat de teamă să nu părem un site alt right la cât de proaste pot fi unele femei. Hai să stabilim împreună nişte adevăruri.

A. Dacă unui tip nu-i pasă de tine, poţi să stai şi în cap, şi în kur, şi tot n-o să-i pese.

Nu, nu contează ce mesaje frumoase îi scrii, nu contează ce frumos vorbeşti cu el, nu contează ce bine îl înţelegi când ţi se vaietă, nu contează că îl ajuţi mereu când îţi cere, nu contează ce îi găteşti, nu contează nimic.
Prin bunătate, poţi cumpăra apreciere şi respect, dacă omul e genul, sau misecuvenism ordinar, dacă omul e taică-miu.
Dar iubirea, preocuparea reală legată de viaţa ta nu se nasc prin gesturi minunate şi mărinimoase.

Dacă un tip nu e o fire natural grijulie şi preocupată de binele tău, o să i se rupă apoteotic şi de binele copiilor.

Există oameni care au natural tendinţa să aibă grijă de alţii. Nu cu vorbe, ci cu fapte. Şi există oameni cărora nu le pasă decât de ei înşişi. Şi da, sunt de ambele sexe. Aceştia din urmă, şi bărbaţi, şi femei, ar trebui să evite să devină părinţi. Dacă nu-l preocupă ce mănânci, cum te simţi, şi în ce moduri poate avea grijă de tine, o să-l doară la başcheţi de nevoile eventualilor voştri copii.

Faptul că îi feţi nişte moştenitori n-o să-l lege magic de tine.

Există bărbaţi care te iubesc pur şi simplu. Nu trebuie să sari prin cercuri de foc, nu trebuie să faci triplu salt mortal pe gheaţă, pur şi simplu te apreciază pentru ceea ce eşti tu ca om şi se preocupă de binele tău.

Şi există bărbaţi care nu te plac foarte tare. Drept care, te fac să te simţi ca şi cum ar trebui să lupţi constant pentru atenţia lor. Tendinţa omului este să alerge după ceva ce nu se lasă prins, şi acest lucru este decizia fiecăruia în parte, dar, dacă deja ai o astfel de dinamică, n-o complica şi cu copii. Nope, nu îl vor responsabiliza. Sau, în rarele cazuri când îl vor responsabiliza, va fi faţă de copii, nu faţă de tine. Tu rămâi femeia pe care nu o place prea tare, dar în păsărica căreia a scăpat un spermatozoid campion.

Nu, frustraţii, geloşii şi orgolioşii nu fac taţi buni.

Ăla care se simte perpetuu ameninţat că i-ai zâmbit altuia, sau că ai stat o oră în plus la muncă şi ai rupt din timpul LUI, ăla care face o criză când nu are atenţia ta completă nu sunt taţi buni. Sunt cei care se vor văicări că îi neglijezi pentru copil, că te-ai îngrăşat la sarcină şi că nu se mai simt speciali.
Şi asta pentru că, în universul lor, totul este despre ei.

Un individ care devine competitiv cu un bebeluş e un om care nu are de ce să devină tată.

Te ajută cu chestii prin casă?

Dacă n-o face acum, n-o face nici după naşterea unui copil şi te vei trezi omul cu două joburi, unul la muncă şi unul neplătit acasă. O curăţenie aşa şi aşa şi un semipreparat încălzit 5 minute la microunde merg când eşti adult. Dar un copil sănătos are nevoie de o casă cu adevărat curată şi de mâncare bună şi corectă nutriţional.

E stabil financiar şi emoţional?

Materialistooo, o să urle zece troli care stau cu părinţii.
Să-mi fie cu iertare, dar copii sunt, prin însăşi natura lor de mici fiinţe în creştere, consumatoare de resurse, materialişti. Hrană, îmbrăcăminte, educaţie – şi, dincolo de toate, sentimentul de stabilitate, sentimentul că viaţa e ancorată în certitudini şi ce avem azi va fi acolo şi mâine.
Dacă nu e un izvor de stabilitate, nu nenoroci nişte mici fiinţe care n-au greşit cu nimic.

Şi last, but not least.

E capabil să exprime iubire?

Mulţi nu sunt. Mulţi sunt inapţi de afecţiune, nepregătiţi emoţional pentru a transmite conexiune umană. Şi, nu, nu e treaba ta să-i “înveţi să iubească”. Oricât de frumoase sunt minciunile pe care ni le spunem, nu deţinem puterea magică de a vindeca oameni care nu se vor vindecaţi şi de a schimba oameni care nu se vor schimbaţi. P’zda nu face vrăji.

Nu le mai faceţi copii unora doar că v-au tras-o de două ori şi v-a plăcut. Dacă nu au nimic să-ţi ofere ca bărbaţi, vor avea cu atât mai puţin de oferit ca potenţiali părinţi.

-Ce uşoară e viaţa ta, că n-ai copii, îmi zice maică-mea.
-Tu crezi că nu găseam o loază inutilă ca tata să mă insemineze dacă voiam soarta ta? Ohooo. E plin de ei. Pe alese. Dar eu văd ce poate omul şi nu mă complic. Şi, important: aleg să nu fiu victima unuia la 30 de ani după divorţ. Ai avut 30 de ani pe cont propriu, ce-ai făcut să ieşi din ipostaza “proasta lui taică-miu”? Dacă răspunsul e “nimic”, vina nu mai e a lui.

***

Dacă îţi place acest blog, ai avut vreodată intenţia să-l susţii dar ai tot amânat, acum ar fi un moment foarte bun.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.

***

Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.