La Herta, ca la sfintele moaşte

Once a husband, always a husband 😀 – de aceea, când m-a sunat Comănel acu’ două zile să mă întrebe dacă vreau să fiu corespondent la Bucureşti pentru o zi şi să-i obţin un interviu cu Herta Muller, prima reacţie a fost una cât se poate de conjugală. L-am pizduit cumsecade. Pentru că Herta fusese cu o zi înainte la Ateneu, iar eu nu mă dusesem dintr-un motiv simplu: femeia are genul ăla de scris “neprietenos”, greu de îmblânzit, după care nu mă dau în vânt. Îmi recunosc limitele în această privinţă.

Apoi, deşi trecuse o jumătate de oră fără să mă întrerup din pizduitul conjugal, şi fără să mă repet, mi-a dat prin minte – da, eu înjur şi gândesc concomitent! – să mă uit pe Gogule. Şi înjurând în continuare am descoperit că numita Muller avea sesiune de autografe la 17.00, la Humanitas Kretzulescu. Am tăcut din înjurat, şi cu acea schimbare de ton subită, care te face să te îndrăgosteşti nebuneşte de femeile capricioase ca mine, i-am spus:
-Gata, mă duc.
-Ce? a rămas el bujbei.
-Are şi azi. Haidi pa, să caut pe Gugăl în ce an au băgat-o în lagăr şi în ce an a emigrat la nemţi, să nu mă fac de râs. Întrebări cu futut îi pun? Ce poziţii sexuale preferă, una-alta…
-Nuuu, că scoatem supliment de cultură.
-Aşa, şi? Fututu’ nu-i cultură?
-Ba da, dar nu e momentul. Poate data viitoare.
Bun. Şi mă duc eu la cinci, la Kretzulescu. Corespondent pentru o zi.
Frăţioare, când dau eu de această coadă, zic filozofic printre dinţi: “Futu-i, futu-i, zise prinţesa.” Şi menţionez că bookiseala s-a apucat târziu de fotografiat. Îl sun pe Merişor şi-i zic:
-Îmi ridici statuie. Dar nu statuie oarecare, ci una cu paloşu-n vânt.
-De ce?
-Păi nu vezi capătul cozii la voi în oraş? Cred că te poţi pune tu direct acolo.
-Şi ce facem?
-O să stau la coadă, ce dracu’ să facem acum. Dar pentru asta îmi eşti dator încă o căsătorie!
Bun, şi stau. Şi îmi zic: Dacă îi vezi pe românii noştri la coadă la pupat moaştele Sfintei Parascheva, zici că suntem cea mai evlavioasă naţie din lume. Până îi auzi înjurându-se: “Futu-ţi gâţii mă-tii, e rândul meu la pupat!” Dacă îi vezi la coadă la autografe, ai zice că-s cea mai citită naţie. Până auzi discuţii de genul: “Fată, da cât e cărţile?” “Una e trei sute şi ceva, cealaltă e două sute şi ceva.” “Mişto, mi-o iau pe aia de două sute, să prind şi eu un autograf!”
Unii oameni ies din librărie fluturând triumfător din autograf şi-i întreabă pe cei din jur cum ajung la gară. Oameni din Sinaia, din Piteşti, ba chiar din Craiova. Întreb şi eu: “Ce aţi citit din Herta Muller?” “Nimic până acum”, zice cineva. “Nu se găsea pe la noi.” “Era interzisă de comunişti, de-aia n-am citit-o”. “Păi, dragă, ea locuieşte în Germania şi de-aia n-am putut citi”. Da’ dacă Madonna locuieşte în Anglia, o puteţi asculta? Tăcere dezaprobatoare.
Atunci m-am gândit la un scriitor contemporan român. Unul bun, unul validat, unul pe care să nu-l conteste nimeni. Uite, să zicem, Radu Paraschivescu.
-Dacă ar lansa Radu Paraschivescu o carte nouă, aţi sta la coadă pentru el?
-Ei…, pufneşte o doamnă.
-Poate, zice un domn în vârstă.
-Păi dacă lansează ceva cu adevărat bun, zice o fată tânără.

-Aha, zic eu. Dar la frate-su, Miron Radu Paraschivescu?
-Auzi, domnişoară, tu eşti neam cu Paraschiveştii ăştia, cine-s ei?
-Nu, sunt PR-ul lor. De ce?
-Păi fă-le publicitate în altă parte.

Bun, nu vă povestesc cum mai e la coadă, că ştiţi şi voi. În fine, ajung înăuntru, întreb de interviu. O domnişoară cu capsa pusă:
-De la ce publicaţie sunteţi?
-De la mai multe, interviul ar fi pentru Obiectiv Vocea Brăilei.
-Păi, domnişoară, nu aşa facem. Scrieţi editurii, editura va contacta agentul, agentul vă va comunica disponibilitatea pentru acest interviu luând în considerare profilul publicaţiei şi editura vă va trimite răspunsul.
-Nu ne dă nici măcar trei vorbe aşa, să capturăm spiritul momentului?
-NU!

Şi îl sun pe Merişor:
-Comănele, nu te-ai apucat nici de proiectul statuii, nici de închirierea restaurantului pentru nuntă, nu?
-Încă nu.
-Foarte bine. Măcar nu ai nimic de anulat.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

No Responses

  1. danboeriu says:

    foarte tareee, foarte tareeee! i love this! cel mai tare mă bucur c-ai surprins spiritul ăsta “muuu-ist” (de la “muuu” adică) de a sta buluc chiar dacă nu ai nici în clin nici în mânecă cu subectu’. tipic românesc.
    tot din tălâmbul spirit mioritic: păţesc aşa şi când mă duc la supermarket, văd o coadă imensă la casă. mă duc la următoarea casă, unde nu e nimeni. plătesc şi plec. şi ăia de la coada aia lungă, dobitoci care nu s-au gândit c-ar putea întreba de mai e deschisă vreo casă, se uită la mine de parc-aş fi vreun privilegiat. muuuuu to you all!

  2. Lorena Lupu says:

    Dane, eu încep să am remuşcări în privinţa ta.

    înainte să devii un obişnuit al acestui blog, scriai atât de frumos şi de ales, de parcă ai fi fost fiul nelegitim al lui Eugen Simion. şi de când mă citeşti…

  3. danboeriu says:

    :))) ai auzit vreodată de schizofrenie? na, io-s tată-so! :))

  4. valer says:

    Nu fii aşa de dură :). Naiba ştie pe unde am citit că snobismul şi ipocrizia, deşi reprobabile per se sunt benefice social.

    Amatorii de autografe şi cumpărătorii de cărţi cu ziare măcar susţin industria editorială.

    Şi mă bucur că am mai găsit pe cineva care n-o place pe Herta. Încercasem s-o plac – înainte de tămbălăul cu Nobelul.
    Din pur naţionalism regional. Nu ştiu cum erau priviţi înainte de război, dar pe când eram mic şvabii erau (în Banat-Crişana) regretaţi ca nişte animăluţe simpatice.

    Nu mi-a plăcut, dar am crezut că-i vina mea – prea devotat literaturii de consum.

  5. Lorena Lupu says:

    măi, dar nu-s dură. eu doar am povestit ce am constatat. nu am zis nimic rău de oamenii ăia – probabil că humanitas are în ce investi banii pe care i-a câştigat aşa, nu zic nu.

    iar eu îs omul care în copilărie, la ora de literatură, a comis blasfemia: “Cel mai bun autor al Renaşterii italiene a fost Giovanni Boccaccio”. De ce? a întrebat profa oripilată. “Că e singurul care mi-a plăcut.” “Dar Dante, Petrarca?” “Sunt plicticoşi”. Atunci am luat un patru (pe care nu mi l-a trecut prin catalog), şi mi-a explicat că şi literatura plicticoasă trebuie citită. 😀

  6. animal00 says:

    asa. bine tza facut. Auz la ea sa nu citesti.
    Io am noroc cas programator si nu tre sa citesc nimic. Pot doar sa am privirea inteligenta. Nui necesar sa stiu sa vorbesc 😀

  7. Lorena Lupu says:

    da, voi şi câinii poliţişti. 😀

  8. animal00 says:

    ham

    intrebarea caremi gadila ovarele: oare ios “yesmeni”?

  9. Lorena Lupu says:

    mă aprobi tu necondiţionat, indiferent de enormitatea estimată a tâmpeniei pe care o debitez? nu prea. 😉

  10. MILF says:

    Loreno, ai avut un moment de luciditate. :))

  11. Lorena Lupu says:

    am spus “estimată”, drăguţă. cu alte cuvinte, nu iau asupra mea nimic din ce ai tu să spui, nici de bine, nici de rău.

  12. MILF says:

    da, hani bi, estimata e enormitatea. tampenia debitata e un fapt. asta asa, in general. pt. ca in particular io ma refeream la post. data viitoare il trimit pe Petrov, poate la pula te ratoiesti mai cu talent.

  13. Lorena Lupu says:

    la pulă mă răţoiesc întotdeauna mai cu talent. pentru pizdă am o slăbiciune.

  14. Bonfires says:

    ohoo, cum se aduna astia, pe toate blogurile aceiasi cersetori.

  15. Vlad says:

    Am urmarit o vreme felul in care se scrie pe cateva bloguri, precum si felul in care se comenteaza si se desfasoara dialogurile intre comentatori. Nedumerirea mea este daca majoritatea acestor oameni realizeaza ca se afla, totusi, intr-un spatiu public si ca anonimatul presupus de o porecla oarecare ori de un mail fantezist este, in fond, numai aparent; ca exista reguli de comportament intr-un spatiu public, ca nu le poti fenta doar pentru ca iti zici “Vasile” cand in realitate te numesti Gheorghe si ca denumirea de “pamflet” nu e o universala iarba a fiarelor.

    Am vazut ce a facut pe blogul sau Radu Alexandru cu Andrei Plesu ori cu Dan Puric si nu mi se pare normal; am rasfoit si alte bloguri inca si mai pline de mizerii; in sfarsit, m-am vazut pe mine insumi facut “imbecil” (ceea ce, fara sa vreau sa va plictisesc, e o insulta…) aici, pe blogul unui scriitor care imi place intr-o masura oarecare.

    Nu stiu, nu pretind ca inteleg tot sau ca am de fiecare data dreptate, dar zau ca nu mi se pare normal… Pe de alta parte, tocmai am vazut un meci la finalul caruia cometatorul tv si-a permis sa-l faca pe arbitru “nemernic”, deci poate sunt eu aiurea.

    Chiar si asa, fapt este ca nu imi place.

  16. Lorena Lupu says:

    vlade, nu te mai victimiza atâta, că tu ai deschis atacul. dacă nu te legai de el şi nu-l făceai cu ou şi cu oţet, nu îţi răspundea cu aceeaşi monedă. Sau la ce te aşteptai, la mulţumiri cu plecăciuni? 😀

  17. Lorena Lupu says:

    şi nu în ultimul rând: eu nu am făcut cu Herta Muller ce face Radu Alexandru cu Pleşu sau cu cine vrea el. Nu am zis că-i o vacă distantă şi arogantă, cu ochi ca de sticlă – aşa cum ar fi făcut Radu Alexandru, dacă ar fi scris el postarea asta. Am zis că recunosc că nu mor după scrisul ei (am voie, da? nu se pedepseşte prin lege deocamdată).

    obiectul acestei postări a fost gloata de snobi. atât şi nimic mai mult.

  18. Vlad says:

    Da, eu l-am deschis, dar ma asteptam la o lupta corecta. Aceeasi moneda nu e cu siguranta – a mea e din aur adevarat.

    Oricum… multumesc pentru raspunsuri – imi plac. 🙂

  19. Ursul says:

    Vlad, Vlad, Vlad… Te așteptai la o luptă corectă o pulă! Te așteptai să nu-ți răspund și astfel să-ți hrănești egoul, impunându-te într-o, așa zisă, confruntare pe blogul unui scriitor care-ți place.
    E aceeași monedă și-ți pot demonstra: tu m-ai făcut om lipsit de umor și de deșteptăciune, deci trebuie să fac pe deșteptul, eu te-am făcut om cu capacități mintale reduse, adică imbecil. Consider că ambele jigniri sunt pe același plan.
    Tu ai ajuns la această concluzie necunoscându-mă, citind un comentariu. Eu am ajuns la părerea mea, la fel, fără să te cunosc, citind un comentariu de-al tău.

    Explică-mi, te rog, de ce moneda ta e de aur adevărat și a mea nu! Eu ți-am adus argumente, adu-mi și tu. Dar n-o să faci asta.

    Când a fost să ne confruntăm direct, te-ai tras pe cur ai bătut în retragere, atât pe tarlaua mea, cât și pe tarlaua Lorenei, în post-ul precedent. Cum ai schimbat un pic mediul, iar ai început să povestești cum ai arunca cu căcat dacă ai avea coaie.

  20. Lorena Lupu says:

    Rugăminte: se poate să rămână acest scandal la o singură postare, totuşi? Vă rămân îndatorată.

  21. Ursul says:

    Lorena, scuze pentru cearta iscată pe blog-ul tău. Din punctul meu de vedere, acest scandal nu-și mai are rostul. Îmi bat gura de pomană cu acest Vlad.

    Îți mulțumesc și eu pentru găzduire! 😀

  22. blo says:

    Hai ca ma simt mai bine deja. Incepusem sa cred ca m-am tampit de tot si nu mai stiu sa apreciez un scriitor de Nobel.

  23. Lorena Lupu says:

    ursule, guess what: unul va trebui să înceteze cu replicile, altfel vă lungiţi la infinit. nu de parcă m-ar deranja cu ceva – dar vă rog, staţi la o singură postare. atât.

    blo: well, nu e nici un secret că Nobelul se dă pe criteriul “năpăstuitul politicii neiertătoare”.

  24. danboeriu says:

    @ lorena
    eh, nu chiar. sau nu în toate cazurile. saramago a meritat nobelul cu vârf şi-ndesat, chiar dacă nu intră în categoria descrisă de tine. ori doris lessing. ori nadine gordimer. ori thomas mann sau hesse. na, lista e lungă.
    şi, una peste alta, chiar mă mir că nu-ţi place scriitura hertei muller. e o autoare fascinantă, chiar dacă, e drept, minimalismul ei s-ar putea să pară unora cam lipsit de farmec.

  25. Lorena Lupu says:

    da, ok. reformulez: de multe ori, Nobelul se dă pe criteriul etc.

  26. danboeriu says:

    ah, să nu uit: îţi recomand să citeşti “este sau nu este ion”. e un colaj de poezii, foarte mişto ca realizare, care cred că te-ar amuza. cu cartea aia am început şi eu saga personală herta muller. şi nu mi-a părut rău.

  27. Lorena Lupu says:

    ok, dar nu promit că o să-mi placă.

  28. Bonfires says:

    lorena, esti fata pertinenta si stii si tu asta.
    mi se pare totusi amuzant cand le raspunzi unora care nu au altceva de zis decat “esti o curva proasta” :)))) oamenii nu vad la fel oricat ai incerca sa le explici ceva.
    vaca, prin natura ei e sensibila la mirosul de bou, pentru imperechere. fluturele, la floare. si nu se pot face permutari. meciurile semi-intelectuale in replicile de pe bloguri sunt obositoare, dar… nu pot fi oprite 🙂 si nici macar nu ai cum sa le spui ca logica e grea, fiecare o are pe a lui. a incerca sa convingi pe unul(mai ales bloger de mahala) ca nu are dreptate e ca si cum i-ai cere sa-si anuleze existenta anterioara. adevarul se asimileaza prin filtrul personal si prin sfera experientelor anterioare. omul prin natura lui fuge de realitate ca si cum a recunoaste ceva i-ar ingropa…personalitatea. hai ca tre sa stii de unde vine asta 😛
    blogarul are diverse motive pentru care scrie, evident ca orice incercare de a rupe tarcul va fi un esec. s-a nascut cu ochi albastri si tot asa va si muri. si am mai scris asta pe undeva… dar daca vrei sa-l tii in viata pe un blogar tre` sa te mocirlesti cu el, sa ii dai preocupare. spune-i detasat ca il intelegi si ca-i intelegi motivele pentru care scrie ce scrie, si va fugi in curul gol de nu vei mai da de el, e mai tare asta decat tamaia pentru drac.

  29. Welshie says:

    Asa-i la noi, daca e de stat la o coada, stam. Ma mira ca n-a ajuns nimeni intr-un final la tanti Herta sa ii ceara cozonaci sau oua, ca doar de ce altceva s-ar sta la coada in Romania?
    Altfel, te-ai dus la sesiune de autografe sa iei interviu? Unui autor strain, adica adus cu agent si tot tambalaul, care are program fix? Nu pot decat sa zic, LOL draga mea, LOL! XD

  30. Lorena Lupu says:

    O să râzi, dar cu vedete pop şi rock străine a mers. 😉

  31. karmapolice says:

    dar tot ai scris ceva despre…sic

Leave a Reply to Lorena LupuCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading