Cum poţi clăti amintirea vechiului an şi cum poţi păşi în 2018, dacă nu cu un fine spirit? Şi fine spirit e o stare care se obţine, după cum aţi bănuit, cu fine spirits, adică cu alcool de calitate, preparat cu talent. Am apelat în acest sens la un adevărat profesionist, un bartender cu peste 15 ani de experienţă şi o persoană absolut încântătoare, Călin Ioaniciu.
Călin a început să lucreze ca ajutor de barman în 2000, prin diverse baruri din Cluj, motivat să câştige ceva bani în plus “pentru cheltuielile enorme pe care orice student le are cu distracţia.” În timp, şi-a dat seama că are o pasiune reală pentru această meserie, şi a început să citească diverse cărţi de specialitate, să acumuleze informaţie, respectiv să lucreze în locuri cu reputaţie, unde putea să evolueze. Astfel, a bifat câteva dintre cele mai cunoscute baruri din Cluj: Euphoria, Quartz, Obsession, Camino, Kharma, NOA, stabilindu-se de un an şi jumătate la Chios, şi a devenit barman, barman principal, consultant, ba chiar lector calificat pentru cursuri de barmani. Participă cu regularitate la competiţii ale domeniului, şi a câştigat Barmaniada Mixologie 2012, Smirnoff Extraordinary Challenge 2012, Romania vs. Ungaria intre barmani 2013, Swizzle Master 2014, a fost finalist trei ani consecutiv la Diageo World Class Româmia, iar anul acesta, a învins în etapa Jameson a concursului naţional de mixologie Marathon Competition.
A fondat, alături de şase prieteni, Breasla Barmanilor, un grup dedicat oamenilor care iau în serios profesia de barman şi aspiră să exceleze.
Pe scurt, e un tip care ştie să-ţi prepare ceva interesant de băut şi te poate învăţa şi pe tine câteva dintre secretele acestei arte.
Şi ca să-i descoperiţi personalitatea efervescentă şi magnetică, vă voi da link la un spot cu care a participat la un concurs iniţiat de Jamie Oliver’s Search for a Cocktail Star. Nu are el cel mai strălucit accent englezesc, dar compensează cu graţie şi carismă.
Având în vedere că vine Revelionul, l-am invitat să ne dea cinci idei de cocktail, în funcţie de tipologia din care facem parte. Şi Călin a acceptat provocarea.
COCKTAILUL HIPSTERULUI
’75 Feedback: 40 ml. Gin, 20 ml. sirop de soc, 20 ml. suc de lămâie, 5-6 frunze de mentă, câțiva stropi de single malt (whisky afumat), prosecco sau orice spumant brut.
Preparare: Se pun toate ingredientele într-un pahar de vin alb cu gheață (se lovesc frunzele de mentă în palmă, să fii sigur că nu sunt urzici 😀 ), se amestecă ușor și se savurează cu un zâmbet critic pe față.
Legat de povestea acestui cocktail, Călin explică: “L-am creat eu. Personal signature. Se bazează pe un cocktail clasic, numit French 75, care conţine lămâie, sirop de zahăr, gin şi şampanie, în combinaţie cu vestitul Hugo, care are soc, mentă, lămâie şi şampanie sau prosecco.
Vara, când necondiţionat unul dintre preparatele răcoritoare cerute este Hugo – care mi se pare un pic cam overrated – m-am ambiționat să ofer ceva mai complex oaspeților mei, dar în egală măsură ușor de acceptat și apreciat. Socul și menta merg la sigur, prosseco păstrează o notă de “exquisite”, iar single malt-ul intrigă prin aromă și felul în care leagă povestea.
Partea de Feedback vine ca enunțare a frustrării mele la adresa Hugo.”
În consecinţă, Feedback 75 e ideal pentru hipsteri, pentru că acesta e mai “cunoscător” decât ăia care beau Hugo și mai “natural” decât pretențioșii ăia aristocrați care beau French 75. 😉
COCKTAILUL DIVEI PETRECERII
Italian Gipsy: 50 ml. Aperol, 100 ml. suc de portocale, aproximativ aceeași cantitate de şampanie/Prosecco.
Preparare: Se pun toate ingredientele într-un pahar de vin alb cu gheață, se amestecă gentil și se ornează cu o felie de portocală.
Povestea cocktailului e precum urmează: “Când am suferit de creativitate şi am pus-o în aceeaşi propoziţie cu cocktail-urile, am urmat două chestiuni: să gândesc pe dos faţă de aşteptările oaspetelui meu, şi să caut să-l intrig, să-i câştig atenţia revoltându-l oarecum.
Asta mă pune în postura în care, dacă am fost inspirat şi “i-am citit gusturile”, să îmi acorde timp să-mi asculte şi să-mi guste delirul, pentru ca la sfârşit să mă bucur de aprecierea lui.
Italian Gipsy nu se abate de la asta.”
Pe vremea când Aperolul nu se găsea in România, prin 2004, Călin a primit cadou câteva sticle. L-a testat cu suc de portocale, dar nu a fost cucerit. Apoi a descoperit Aperol Spritz (Aperol, apă minerală, şampanie) şi a decis să-l inoveze. A înlocuit apa minerală din Spritz cu suc de portocale şi l-a promovat cu un nume iniţial de Italian Juicy.
“L-am servit unei dive prea respectate. Reacţia ei a fost: Ce-i ţigănia asta, că-mi place!?” În acest moment, numele combinaţiei a devenit Italian Gipsy.
După ce am terminat sticlele cadou, nu l-am mai preparat timp de vreo şapte ani, până când a început să fie importat şi în România. Iar pe campaniile de promovare, a apărut şi băutura mea pe post de cocktail recomandat cu Aperol, cu numele dat de mine.
Pentru un barman, asta-i “the ultimate” reuşită.”
Chiar dacă nu e creditat cu numele lui? întreb eu.
“Poveştile cu copyright nu ne preocupă pe noi.”
De ce-l recomanzi divei petrecerii?
“Pentru că numele a fost inspirat de reacţia unei dive autentice, iar inspiraţia lui, Aperol Spritz, este apreciată de divele cu nume şi prenume. 😀 ”
COCKTAILUL DAMEI LA DIETĂ
Chit Chat: 40 ml. Rom (recomand Havana 3), 20 ml. sirop de agave, 20 ml. suc de lime/lămâie, seminţe de fenicul
Preparare: Se pun toate ingredientele lichide într-un shaker cu gheaţă şi se agită grav de tot cam 20 de secunde. În lipsa shaker-ului, este bun şi un borcan etanş de 500ml. 😉
Se serveşte într-un “pahar martini” sau cupă – bine răcite (ţinute la frigider sau în gheaţă). Jumătate din buza paharului se unge pe exterior cu siropul de agave şi se presară seminţele de fenicul măcinate, ideal prăjite puţin în tigaie înainte, să se macine mai uşor.
Povestea cocktailului, în cuvintele lui Călin: “Una dintre glumele noastre de interior preferate este: indiferent de problemă, alcoolul este totuşi o soluţie, la propriu. Iar dacă greutatea este o problemă, hai să căutăm soluţia şi la bar.
Un cocktail este un pretext pentru a sta la bar, un accesoriu pe o experienţă mult mai complexă, condiţionată de socializare, vorbărie, small talk, de aici numele de Chit Chat.
Reţeta este inspirată din Daiquiri, cocktail-ul preferat al lui Ernest Hemingway. Omul era diabetic, nu avea voie cu zahăr, aşadar urma o dietă. Daiquiri e preparat din rom, sirop de zahăr şi suc de lime, iar Hemingway mai fenta si reducea cantitatea de zahăr.
În loc de zahăr, Chit Chat conţine sirop de agave, unul dintre cei mai apreciaţi înlocuitori. Sucul de citric este un furnizor de vitamina C şi antioxidant recunoscut, iar feniculul are proprietăţi antiinflamatorii şi antimicrobiene, este un cunoscut remediu în curele de slăbire, deoarece taie pofta de mâncare şi stimulează metabolismul.”
Ideea cocktailului i-a venit vara trecută, când şi-a dorit să creeze o alternativă la Daiquiri, recomandată alături de un preparat culinar apreciat la Chios, unde lucra. Aşa a apărut frăţia dintre Chit-Chat şi Risotto cu sparanghel şi trufe. “Chit-Chat, ca şi food pairing-ul, sunt printre puţinele pe care le-am păstrat şi în meniul de iarnă.”
COCKTAILUL OMULUI CU BUGET LIMITAT
Tzofy: 40 ml. Jagermeister, 20 ml. Disaronno, 20 ml. suc de lămâie, 100 ml. suc de cranberry.
Preparare: Se agită grav timp de 20 de secunde toate ingredientele într-un shaker cu gheaţă – sau borcan etanş de 500 ml. – şi se toarnă într-un pahar “sondă” peste gheaţă. Se ornează cu o felie de lămâie sau lime.
Cum a apărut acest cocktail: “Băutura asta am conceput-o într-o seară de party, în care un tânăr vroia să se turmenteze din Jager cu cola şi Jager cu cranberry stinse cu câte un shot de Jager. L-am provocat să mă lase să îi prepar ceva care sigur o să-i placă muuult mai mult şi o să-şi amintească de mine. Ideea este că în postura de barman ai şi responsabilitatea celui care consumă alcoolul servit/preparat de tine. Dacă el şi-a propus să se îmbete, tu trebuie să ştii cum, cu ce şi în cât timp o va face. Noi înţelegem să nu te lăsăm să intri în belele dacă te-ai îmbătat, să te bucuri dacă ţi-ai făcut prieteni, nu duşmani, în tot acest timp, să cheltuieşti pentru asta la noi în bar, însă să fim corecţi cu tine şi să nu îţi luăm banii cu orice preţ.”
După ce i-am urat lui Călin să-şi convingă cât mai mulţi colegi să îmbrăţişeze această mentalitate, a continuat povestea. “Dacă omul ar fi băut patru Jager cu suc de Cranberry şi 4 shot-uri de Jager, era muci în mai puţin de o oră. Aşa că am căutat să-l conving să se bucure de ceva mai puţin periculos, care să-l aduca în starea de euforie în două-trei ore, iar între timp să se bucure de petrecere, şi poate avea şi noroc la aşternut.
Şi după ce a tot băut combinaţia respectivă, inclusiv la shoturi, omul m-a întrebat cum îi zice, s-o recomande şi la alţii. N-avea nume, o inventasem atunci. L-am întrebat pe om cum îl cheamă. “Prietenii îmi zic Tzofy”. No! aşa să îi zică la cocktail!”
De ce e băutura celor cu buget limitat? Dacă o faceţi acasă, e cel mai ieftin cocktail. Din aceleaşi motive, costul în club e la nivelul unei simple Vodka Cola. Şi se poate bea şi la shot: din reţeta pentru un pahar, ies cinci shoturi, adică mai beau patru oameni “o gură de distracţie” cu aceiaşi bani.
Şi, pentru o încheiere apoteotică, i-am cerut lui Călin
COCKTAILUL GURMANDULUI.
Irish Rebellion: 50 ml. Jameson Caskmates, 30 ml. Ramazzotti Amaro, 30 ml. Lillet Blanc, 30 ml. bere Indian Pale Ale, 20 ml. Monin Salted Caramel, nucşoară prăjită şi măcinată.
Preparare: Se agită grav timp de 20 de secunde toate ingredientele lichide în shaker cu gheaţă (sau deja cunoscutul borcan cu capac etanş :D)
se strecoară într-un “pahar martini” sau cupă, răcite înainte. Se presară nucşoara peste băutura prin pahar. Presărarea prin tehnica Salt Bae e opţională, dar de efect. 😀
Acesta, e, de altfel, cocktailul cu care Călin a câştigat în această toamnă etapa Jameson a concursului de mixologie Marathon Competition, iar premiul constă într-o călătorie profesională la Middleton, în Cork, Irlanda – la anul.
“Sunt îndrăgostit de cultura irlandeză şi îmi place maxim felul lor de a fi, sincer, deschis, prietenos. Fac ce vor cu condiţia să nu-l deranjeze pe altul, da’ şi când altul îi deranjează pe ei… Cam ca maramureşenii noştri. De-aia i-am zis Irish Rebellion. Motto-ul Jameson Irish Whiskey este “sine metu” , adica fără frică!
Provocarea concursului a fost conceperea unei reţete care să traducă în pahar spiritul irlandez, iar barmanii se înscriau propunându-şi reţeta pe o platformă online. Din cam o sută de participanţi, în jur de 15 s-au confruntat în etapa live, pregătind contra cronometru cocktailuri celebre, iar ultimii patru, în etapa a doua a finalei, au preparat băutura propusă. Călin a fost învingătorul.
“Reţeta acestui cocktail a fost inspirată de aceea a prăjiturelelor cu caramel sărat şi chocolate chips, pentru că nici o masă copioasă nu e completă fără desert. Gustul e dat de Ramazzotti, care e un digestiv, de Lillet, care e o bombă de arome herbale, de caramel, sare şi nucşoară, care sunt potenţiatori de arome şi mirodenii.
Indian Pale Ale e o bere dulce acrişoară de culoare arămie, foarte apreciată de irlandezi în combinaţie cu un shot de whiskey.
Rezultatul e o combinaţie dulce, sărată, acrişoară, condimentată, extrem de îmbătătoare, care-ţi dă curaj să mai ceri una. 😉”
Pe Călin Ioaniciu îl găsiţi online pe Facebook, aici, iar offline în Chios Social Lounge, Cluj Napoca.
Imi aminteste de vremea cand aveam probleme cu bautura.
Puneam intr-o sticla de Cola de jumate, jumate Cola, jumate wisky si un strop de lamaie.
Din exterior arata exact ca o sticla de Cola normala si puteam sa beau chiar si in public fara sa zica nimeni nimic.
Si uneori beam bere la pet in boschetii din parc.