Despre femei şi respect

Zilele astea s-a întâmplat un lucru care m-a bucurat foarte mult.

Mai multe personalităţi din online-ul românesc, şi fete, şi băieţi, au luat apărarea unei influenceriţe pe nume Raisa Beicu. Fata, pasionată de teatru, se pozase cu badge-ul de la FITS peste bustieră. S-a luat de ea Cristina Bazavan, s-o thrashuiască cum că nu poţi face jurnalism cultural în sutien, s-o bully pentru ţinută şi să încerce să vândă nu ştiu ce curs online de făcut pe interesanta profitând de imaginile Raisei.

Dragă Bazavan, am veşti pentru tine. Jurnalism cultural poţi face şi-n chiloţi, dacă ai fundamentul cultural adecvat. Iar dacă recenziile şi cronicile tale tale sună a compuneri de a treia, nu poţi face jurnalism cultural nici în sutană.

Trecând peste asta, vreau să punctez un lucru important:

Degeaba ne dăm feministe, degeaba ţipăm la bărbaţi să ne respecte, dacă tratăm alte femei cu mentalitate de ev mediu şi listă de pretenţii parcă smulse din agenda Coaliţiei pentru Familie.

Vrei să obţii respect pentru femei? Implicit pentru tine?

OK.

Tratează alte femei aşa cum ai vrea să te trateze bărbaţii pe tine.

Nu te lua de vestimentaţia lor şi nu încerca să le discreditezi prin vestimentaţie, sau să justifici varii abuzuri prin vestimentaţie, dacă ţie nu ţi-ar conveni să mergi la poliţie să raportezi un viol şi să-ţi râdă garcea în nas că porţi fustă scurtă.

Nu încerca să aplici clişee de genul păpuşică stupidă, dacă sunt frumoase. Genul acesta de clişee au tras în jos şi au subminat carierele a nenumărate femei, invidiate de alte femei şi sabotate de bărbaţii cu care nu erau dispuse să se f….

Fie că eşti frumoasă, fie că eşti urâţică. Ţi-ar conveni să depindă cariera ta şi viitoarea ta evoluţie profesională de acest aspect? Dacă răspunsul e un NU ferm – şi ştim că e – ce ar fi să nu mai cauţi să subminezi pe această cale alte femei?

Nu mai presa alte femei să fie obligatoriu feminine, dacă ele nu simt să fie.

Nimeni nu datorează băgătorilor de seamă să fie într-un anumit fel, dacă nu vrea şi nu simte. Şi dacă tu ţipi în gura mare că eşti o individualitate şi că vrei să fii respectată ca atare, how about să extinzi curtoazia asta tuturor celorlalte femei? Aşa cum sunt importante priorităţiile şi preferiinţele tale pentru tine, aşa sunt şi priorităţile şi preferinţele lor pentru ele.

Şi un lucru esenţial: nu mai face haită cu câte un gigel bully toxic pentru a hărţui femei pe care are ăla boală. Nu de alta, dar nici ţie nu ţi-ar plăcea să i se căşune unui gigel bully toxic pe tine şi ai ţipa ca din gură de şarpe că a sunat evul mediu şi îşi cere mentalitatea înapoi. Realitatea e că mentalitatea de ev mediu persistă cu fiecare dobitoc care tratează femei ca pe obiecte şi cu fiecare proastă care grohăie de fericire încurajându-l pe dobitoc.

Legat de asta, am un update cu o fază care m-a dezamăgit ieri.

E o pizzerie în Rosetti, ai cărei angajaţi cocalari infecţi s-au trezit peste noapte juriu de dat note trecătoarelor şi clientelor, chit că ei personal ar fi de un 5 cu indulgenţă, dacă ar fi să le dea cineva note. Urâţi, proşti şi, din ce jigniri am citit pe wallul Oanei Maria Zaharia, care a scris despre subiect, genul ăla de gherţoi obraznici şi misecuvenişti pentru care aş face mass shooting cam cum fac tinerii dezechilibraţi în State. Am îndurat atâta gherţoism de cocalari infecţi şi jegoşi de când sunt pe social media, încât pot să înţeleg de ce cineva pierde controlul, ia o mitralieră şi începe să-şi facă dreptate singur într-un sistem care eşuează să-i facă dreptate. Aş împuşca toţi căcaţii ăştia agresivi şi nesimţiţi din Bucureşti şi împrejurimi, şi apoi m-aş şi pişa pe mormintele lor.

Faptul că au venit alţi ţărănoi bătubili cu şlapul peste bot să îi apere pe ţărănoii de la pizzerie e cumva de înţeles, pentru că bărbaţii ştiu să se coalizeze şi să se înfrăţească în mitocănii şi măgării de toate tipurile, de aceea merge crima organizată atât de bine.

Dar mă exasperează când vin femei, sau mai exact ovine spălate pe creier de educaţia care le privează de conştiinţa propriei puteri, să abereze că oricum nu se poate schimba nimic şi că trebuie să ignorăm.

Pe genul ăsta de mentalitate, “că nu se poate schimba nimic”, rămâneam şi acum proprietăţi ambulante, care treceau din tezaurul tatălui în posesia primului gherţoi care oferea mai multe cămile, apoi deveneam unelte de făcut treabă în casă, labă asistată şi fătat copii, ca în vremurile fabuloase (NOT, gigel, NOT) de altădată.

Ba da, se pot schimba lucruri, şi noi avem drepturi civice şi economice TAMAN pentru că oamenii care au crezut că se pot schimba lucruri au luat atitudine.

Dacă eşti atât de vacă şi de imbecilă să crezi în mod real că nu se pot schimba lucruri, nu veni să-mi mugeşti în mesageria privată că ai nimerit un cocalar care te bate de-ţi sună apa-n cap. O meriţi. Genul de om care se complace cu rahatul şi nu protestează, ba dimpotrivă, face pact cu rahatul şi vine să latre la oamenii care protestează pierde dreptul să se plângă de abuz.

Abia mobilizarea în comun a femeilor şi a bărbaţilor corect educaţi va face ca, prin presiune publică, managementul cuiburilor de dobitoci ca această pizzerie să le pfootă câte o sancţiune de 10% din salariu gunoaielor hărţuitoare şi să le spună ceva de genul: Băi, jigodie obosită de labă, nef** ta cronică nu e treaba businessului nostru, drept care, ţi-o ţii pentru timpul tău liber şi dacă te mai prind vreodată să te bagi în seamă aiurea cu o femeie pe durata programului de muncă, zbori până-n Spania la cules căpşuni, pişa-te-aş în bot. Poate că nu ai destule sarcini de muncă, dacă îţi rămâne atâta energie să agasezi nesolicitat femei. Ia mopul ăla şi spală cârciuma, în morţii mă-tii, că te plătesc să munceşti, nu să stai!

Când intru într-o pizzerie şi mai dau şi bani să fiu servită, mi se fâlfâie cât de bărbătuş e angajatul. Vreau să se comporte profesional, să îmi ia respectuos comanda şi să-şi ţină p*** în pantaloni şi notele legate de aspectul meu fizic adânc înfipte în locul umbros unde nu-l luminează niciodată soarele. Şi da, vorbesc de creier.

Când vreau note, mă înscriu eu la examen, merci.

***

Dacă v-a plăcut acest text, puteți susţine activitatea siteului cu o donaţie. Aici.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.