Zece lucruri pe care le datorăm Franţei

Image by Hermann Richter / Pixabay

Azi e ziua naţională a Franţei. Superputerea care a ocupat mai puţine colonii decât Anglia sau Spania, dar a obţinut oricum dominaţie globală în întreaga lume prin vraja şi rafinamentul culturii şi stilului de viaţă.

E greu de definit ce ar fi fost lumea de azi fără Franţa. În mod sigur, mai săracă, mai tristă şi mai lipsită de umor.

Dar cum nu pot face analiza întregii joie de vivre franţuzeşti şi a modului în care aceasta a evoluat de-a lungul istoriei, voi trece succint în revistă zece lucruri pentru care putem spune zi de zi merci beaucoup.

Vinurile

Desigur, nu francezii au inventat alcoolul. De când omul grotelor a descoperit că diverse fructe dulci pot fermenta şi din asta iese o licoare magică numai bună să înece amarul, poşirci de toate tipurile au apărut în toate colţurile planetei. Dar francezii au înnobilat alcoolul, l-au transformat în artă a simţurilor. Rafinatele vinuri franţuzeşti au creat standarde noi internaţionale, precum şi reguli de delectare rafinată, cu atenţie pentru etichetă.

Parfumurile

Arta miresmelor datează şi ea din antichitate. Dar, dată fiind luxurianta viaţă de curte a francezilor, înainte ca apa curentă să fi devenit o utilitate uşor de accesat, industria parfumurilor s-a dezvoltat ca o necesitate diplomatică, în primul rând şi ca un mijloc de seducţie, în al doilea. Încă şi azi, Franţa e ţara celor mai renumite parfumuri, iar brandurile ei controlează 30% din piaţa globală. După cum a spus-o şi Marilyn Monroe, o picătură de Chanel no. 5 e singura vestimentaţie de care ai nevoie.

Moda

Apropo de vestimentaţie. Franţa e ţara care a inventat STILUL. În toată diversitatea lui. De la opulenţa şi exagerarea rococo la simplitatea androgină a lui Chanel, de la războiul de ţesut Jacquard la maşina de cusut modernă, de la denim, materialul folosit pentru blugi şi tricoul modern, creat de Rene Lacoste, până la stilata (şi iritanta) fustă creion a lui Christian Dior sau croiala A-line amplă a lui Yves Saint Laurent, moda vine din Franţa, odată cu ideea hainelor ca expresie a personalităţii. (Sau a vanităţii, uneori)

Literatura

Din nou, nu Franţa a pus condeiul pe papirus prima oară. Dar, exact ca şi în cazul celorlalte subpuncte, pasiunea pentru literatură şi frumuseţea limbii vorbite şi scrise, şi nu în ultimul rând, investiţiile nobilimii şi monarhiei în munca scriitorilor talentaţi au dus la un tezaur cultural imens, reprezentativ pentru întreaga istorie a libertăţii, şi care a influenţat în mod fundamental evoluţia culturală a întregii Europe.

Cinematografia

Serile noastre de Netflix şi chill nu ar fi existat fără istorica seară din 1895 când fraţii Lumiere au realizat pentru prima oară în lume o proiecţie cinematografică. Industria filmului francez a avut o evoluţie absolut captivantă. Nu la fel de mainstream şi de comercial ca Hollywood, acesta a rămas mereu o formă de creaţie artistică originală, cu o voce şi o estetică memorabile.

Libertinajul

Într-o lume încorsetată de idei puţine şi fixe, izvorâte predominant din bezna fanatismului religios, care reduceau sexul o activitate strict reproductivă şi interziceau femeii orice formă de cochetărie sau excentricitate, “să nu atragă atenţia”, Franţa s-a caracterizat mereu printr-o libertate a moravurilor atipică. Desigur, asta a avut şi consecinţe neplăcute, cum ar fi periodice epidemii de sifilis care făceau ravagii, pentru că penicilina urma să se inventeze abia în 1928, dar, comparativ cu vieţile sumbre de negare de sine şi frustrare continuă în care trăia restul Europei creştine, parcă preferi să mori fericit.

Feminismul modern

Ideea drepturilor civice şi votului pentru femei a fost enunţată prima oară în timpul vestitei Revoluţii din 1789, şi, deşi proiectul iniţial a fost respins în acel moment, s-au organizat periodic cercuri şi grupuri feministe, care duceau în mod militant un stil de viaţă cotat drept “masculin”, refuzând rolurile de soţie şi mamă, incitând indignarea opiniei publice. Lupta pentru drepturile femeilor a câştigat o nouă amploare în timpul revoluţiei din 1848, iar în 1871 a apărut Union des Femmes, prima mişcare politică feministă oficială, cu o agendă care includea drepturi egale, salarii egale, dreptul la educaţie laică şi profesională pentru fete şi dreptul femeilor de a cere divorţ. În 1900 a apărut şi primul avocat femeie, iar în 1946, la doi ani după obţinerea dreptului la vot, femeile au primit şi permisiunea de a deţine funcţia de judecător.

Chiar dacă rezultatele au fost obţinute abia într-un secol şi jumătate, activismul feminist francez a influenţat lupta pentru emanciparea femeii în întreaga lume.

Sistemul metric

Tot în timpul revoluţiei franceze a apărut şi ideea unui sistem de măsurare clar şi uşor de înţeles pentru toată lumea. Înainte, fiecare provincie şi colţişor de ţară aveau propriile sisteme de măsurare, iar stabilirea unor dimensiuni clare era dificilă spre imposibilă.

Dacă azi avem un mod de măsura orice, de la terenuri şi construcţii şi până la cantitatea de material necesară pentru un outfit nou de pus pe Instagram, acest lucru se datorează poporului francez

Stomatologia

E greu de imaginat cum, în trecut, singura îngrijire dentară disponibilă era bărbierul oraşului, care îţi dădea un păhărel de rachiu, să prinzi curaj, apoi îţi scotea măselele supurânde cu un cleşte. Pe viu.

Preocuparea specific franţuzească pentru frumuseţe, care nu era satisfăcută de dantura de tip dinte – gaură – lipsă – pauză, e responsabilă şi pentru dezvoltarea a ceea ce numim azi stomatologie. Tatăl îngrijirii dentare a fost chirurgul francez Pierre Fauchard (1679 – 1761). Acesta a fost pionierul chirurgiei orale şi maxilofaciale, şi a creat nenumărate instrumente pentru tratarea danturii, a descoperit diverse formule de plombe pentru carii, a realizat primele implanturi dentare pentru a înlocui dinţi lipsă şi a creat primele aparate dentare pentru corectura poziţiei greşite a dinţilor. A publicat în 1728 primul manual de stomatologie, “Chirurgul dentist”.

Maşinile

Ideea unui vehicul alimentat de un combustibil care să asigure transport rapid şi relativ sigur la distanţe mari era una care incita imaginaţia dintotdeauna. Dar un inginer francez, Nicolas – Joseph Cugnot, a creat primul model funcţional de automobil, în 1769, pentru uzul armatei. Invenţia lui a stat la baza modelelor mai sofisticate şi mai accesibile de mai târziu.

Patrie a seducţiei decadente, dar în acelaşi timp, a idealurilor nobile de libertate, egalitate, fraternitate, Franţa e o ţară care merită sărbătorită în fiecare zi. Influenţa ei e întipărită în identitatea europeanului de azi, la un nivel atât de intim, încât devine pe alocuri dificil de particularizat. Iar acest lucru ne face pe toţi mai chic.

***

Dacă v-a plăcut acest text, puteți susţine activitatea siteului cu o donaţie. Aici.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading