Cred că e în primul rând coerciție părintească.
Fă-te, tată, doctor, că e o meserie bănoasă, au zis ei. Pe lângă salariu, mai vin și șpăguțele. Casă de vacanță la Sinaia și vilă în Primăverii scrie pe tine.
Așa se ajunge în situația în care medicina e practicată de diverși indivizi care nu au nici măcar o fărâmă de empatie și care se uită indiferenți la semenii lor care se zvârcolesc în chinuri.
Am ajuns de câteva ori la urgențe cu crizele mele de astm. De fiecare dată, mi se golise inhalatorul și uitasem să-mi iau unul nou, iar când începi să te sufoci, icnești la cine e pe-aproape să sune dracu la salvare, că mori. Dacă mă apucă acasă, sunt dusă la Pantelimon, unde oamenii sunt pâinea lui Dumnezeu și nu știu cum să mă trateze mai prompt. Dar o dată m-a apucat prin centru. Și m-au dus la Floreasca. Unde am horcăit liniștită *vorba vine) pe hol și m-au ignorat și medicii, și asistentele, de zici că eram martor al lui Iehova. Până la urmă, s-a îndurat un băiat de mine, a alergat și mi-a cumpărat un Ventolin, și am plecat de la urgență fără să mă fi băgat în seamă nimeni, după ore de așteptare. Da, i-am dat banii de Ventolin. L-am invitat și la o cafea, că e rar și prețios genul de bărbat care fuge după Ventolin când te vede sufocându-te, dar mi-a zis că are prietenă. Sincer, nici nu mă mir că are. O tipă care are gusturi bune la bărbați.
Dar nu despre mine e vorba în acest text. Ci despre nepăsarea suverană cu care medici și asistente de la Urgențe trec pe lângă pacienți care fac spume la bot de durere. În cazul meu, cam aveau dreptate. O criză de astm își face showul, horcăi, tușești, te sufoci, scuipi o vadră de flegmă, mai tușești un pic, mai horcăi, și la un moment dat, se oprește. Sau găsești un suflet de om care aleargă la farmacia de vizavi și îți cumpără Ventolin. Dar nu mori. E genul de boală care latră, dar nu mușcă.
În schimb, copila aia din Botoșani, pe care au ignorat-o senin în timp ce se zvârcolea în durerile unei sarcini compromise, era în mod real în pericol de moarte. Cu o sarcină nu te joci. Cu un făt mort în uter nu te joci. A mai fost o Agnieska, în Polonia, care a făcut septicemie și a murit pentru că nimeni nu-i chiureta fătul mort, și au preferat să lase și mama să moară. Bine, în Polonia, orice idiot de judecător te poate condamna pentru avort și riști închisoare. Așa se ajunge la situația în care gravidele mor și medicii se uită.
Dar la noi, avortul e legal. Nici măcar nu era vorba de teamă de eventuale consecințe legale, dacă vreun bou de polițist sau judecător decide că pruncul nu era chiar atât de mort, și îți nimicește viața. La noi e vorba de nepăsare și de lene.
Probabil că Alexandra, mamă a trei copilași și cu al patrulea pe drum, n-avea bani de șpagă. Și dacă n-avea de șpagă, ăia au ignorat-o șapte ore și au lăsat-o să urle fără să-i facă nimic.
Voi vă dați seama că trei copii au rămas fără mamă și o femeie de 25 de ani a murit, pentru că un spital întreg s-a uitat la ea nepăsător în timp ce se chinuia?
Asta la câteva luni după ce o altă fată a fost trimisă să nască pe asfalt, în fața spitalului, pentru că era de etnie romă.
Apoi, tot ei: Dar de ce nu vrei să faci copii?
Păi, uite de-asta, în morții mă-sii de treabă. Nu vreau să mor ca vita dintr-o complicație.
Știți jignirea preferată a incelilor, aia cu „vai, menopauzato, așa și pe dincolo”. Răspunsul e „Mulțumesc, mă onorezi.” Aștept menopauza cum n-am așteptat nici venirea lui Moș Crăciun la patru ani. Să mă asigur că nu mă expun riscului de a dărui un copil țării ăsteia care se p**ă cu jet în pe femei. Pe mame. Și da, și pe copii, cărora nu le oferă nimic valoros.
Țara asta nu merită mame și copii. Țara asta merită să porți un prezervativ și pe suflet, să fii sigur că nu te contaminezi de ura și prostia celor care o populează.
Fă-te, tată, doctor, că te umpli de bani. Chiar mai bine că ești o javră nesimțită. Măcar nu te doare suferința bolnavilor și dormi lin la noapte.
În timp ce prostul plătește 10% contribuție pentru sănătate, că dacă nu mori pe banii tăi, mori degeaba.
***
Dacă îţi plac articolele de opinie, susţine site-ul în singurul mod care contează. Aici.
***
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
Și eu am vrut să mă fac doctor prin clasa a 10-a sau a 11-a, când era timpul să cam aleg înspre ce mă îndrept. În vacanța de dinainte de a 12-a mi-am revenit și am ales altceva. La mine părinții (nu doctori) nu au suflat un cuvințel vreodată legat de ce profesie ar trebui să am. Dar nu-mi amintesc absolut deloc de ce am vrut să mă duc la medicină.
Cred că cel mai bine ar fi ca toate spitalele să fie private. Da, săracii ar suferi mai mult (deși sub o anumită limită cred că statul ar trebui să-i ajute dintr-un fond la care să contribuie cei mai bogați 10% sau 20% din contribuabili), dar măcar nu suferă (potențial) toată lumea , ca acum. Când pacienții ar fi și clienți, poate altfel ar fi tratați. Mi se pare foarte important ca și unitățile urgență sa fie tot private, ca să crească standardele și aici.
Hei, înțeleg ce zici, doar că standardele nu cresc datorită privatizării, ci datorită controlului strict, care se face numai din considerente bănești, în niciun caz pentru bunăstarea pacientului.
Și dacă crezi că e mai bine privat, uită-te la America, unde oamenii își scot singuri dinții cu patentul sau își taie degetele cu cleștele ca să nu ajungă la urgențe, că rămân fără casă plătind facturile halucinante.
Și dacă crezi că e mai bine la privat, du-te în lanțurile noastre cu abonament, să vezi ce bine e :)) Hint: NU E, tot ca o vită ești tratat, doar că pe bani ^-^
Soluția nu e privatizarea, o dată fiindcă drepturile fundamentale ale omului (hrană, sănătate, locuire) nu ar trebui să fie folosite pentru profit, și a doua fiindcă creează monopol și concurență neloială statului. Soluția e reglementarea și controlul la sânge a instituțiilor statului.
Puțin “pe lângă” articol. Tot se vorbește despre menopauza la femei, dar nu despre MENopauza la bărbați. Și bărbații trec prin menopauză. Și, mai rău decât menopauza este impotența și/sau sezoanele de impotență prin care bărbații trec. Nu este deloc subiect de râs, dar când bărbatul este incel, poate fi. Încelizarea în sine poate fi o urmare a unui sezon de MENopauză; adică urmarea a faptului că nu te simți adecvat, integrat și nici capabil ca bărbat.
Din pacate nu se rezolva nici cu spaga.
Efectiv nu vor sa se bage in asa ceva.
De vina e strict conducerea spitalului pt faptul ca nu exista un protocol clar.
Ar trebui un protocol clar, ca in programare – consulti x y z, la valoarea aia faci a, dincolo faci b.
Faptul ca o lasa pe sa se dumireasca medicul face atata haos. Nu, nu e la latitudinea medicului, ar trebui sa aiba o fisa clara, nu “parerea lui”.
păi și ce-i împiedică să creeze un protocol clar.