Stăteam eu aşa, beam o vadră de cafea şi mă gândeam la toate discuţiile despre look pe care mi le-au adus diversele încontrări cu fotomodele fashion designeri makeup artists stilişti scriitori.
Când vine vorba de bărbaţi, pretenţiile legate de lookul scriitorului sunt minime. Poate fi fără probleme un chel slinos, degrabă ucigător de libido nevinovat; poate fi un beţiv soios duhnind a alcool de la colţ; poate fi gras cât casa, cu trei bărbii puse una peste alta, ca faldurile unei plăcinte; poate fi chintesenţa a ce e mai urât într-un bărbat. “E scriitor, dragă!”
Când vine vorba de femei, lookul e de obicei motivul perfect pentru a le ATACA în calitate de scriitoare. E una frumoasă de-ţi cad plombele din dinţi când o vezi?
“Cine e pipiţa asta? Are impresia că scrisul e pentru fotomodele? Să se ducă la futut!”, încep să tune diverşi rataţi nepublicaţi şi complet de necitit.
E una mai plinuţă?
“Ixulina e o mare scriitoare. Are nevoie de două screen-uri ca să se asorteze la dimensiunile ei!”, încep să tune şi să fulgere rataţii.
E una urâţică?
“Aaaa, păi asta sigur s-a apucat de scris să-şi înece frustrările, că nu vrea nimeni s-o fută!”, încep rataţii.
Şi de fiecare dată, discuţia pleacă de la calitatea scrisului la nurii autoarei, sau absenţa lor. Cert e că, după cum se vede, nicicum nu e bine. Când eşti femeie, orice ai / n-ai / ai acceptat / ai refuzat va fi folosit împotriva ta la un moment dat.
mie imi plac scriitoarele care stiu sa faca masaj
am stabilit de nenumărate ori că nu eşti cititorul target al acestui blog. Te rog, fă-te dispărut. Urgent.
of, nu mai e nici o speranta, se duce de rapa lumea daca pana si tu ai o problema cu minoritatile 🙂
Vreau aceleasi drepturi ca cititorii target ai acestui blog!
Adevărat. Oamenii cu caracter slab fac asta, căutând scuze propriului anti-talent scriitoricesc.
e valabil din pacate in orice profesie. Doar d-aia barbatul e barbat isi scutura palaria si vine acasa curat ca lacrima.
Orice-ai face, invidiosii se vor exprima, conform propriilor “standarde”. Da-le flit si nu-i lua in seama. Altfel, le dai apa la moara.
Ciinii latra, caravana trece, gen.
asta cu ignoratul e în teorie. practic, n-ai cum să ignori ce se întâmplă în jurul tău.
Ei traiesc/se hranesc pe seama reactiilor tale emotionale. Daca le arati, prin reactiile tale, ca te-au lovit, se vor simti impliniti si vor continua in acelasi ton. Lipsa de feedback pe tonul impus/dorit de ei ii obliga sa isi caute alta “tinta”, mai suculenta.
şi asta e o teorie. de obicei, pe ea e fundamentată laşitatea unor oameni care sunt incapabili să reacţioneze ferm şi prompt.
realitatea e că, dacă nu pui punctul pe “i”, nimeni nu-şi va da seama că există o problemă.
Daca ai sti cat de tipica este gandirea ta!! Tipic romaneasca! “Ignora si o sa te lase in pace”. WRONG! Pana ce australopitecul nu intelege ca nu i se vor tolera mizeriile, va continua acelasi comportament pe principiul “Lasa frate ca merge!” Exemplu: in autobuz se urca un betiv…incepe sa se ia de toata lumea…este ignorat…timp de 15 minute!! Crezi ca se opreste? Nici de-al dracului! Doar cand cineva a luat atitudine si l-a dat jos cu forta. Poti spune ca exemplul este deplasat, dar tu pari sa nu intelegi mizeriile mintii umane primitive. Iar Lorena are dreptate: nu poti sa ignori ce se intampla in jurul tau. Daca mergi din ignorat in ignorat, te obisnuiesti cu starea asta. Crezi ca nu te afecteaza ce se intampla in jurul tau? (chiar daca iti spui ca nu lasi sa te afecteze, la nivel subtil te afecteaza)
mulţumesc.
🙂 lasitatea, desigur. Si ASTA e tot o.. teorie.
desigur. dar una pe care am testat-o.
mulţi oameni nici măcar nu fac diferenţa între o femeie frumoasă plătită să fie frumoasă şi una plătită să scrie. din educaţie sau prejudecăţi, le pun pe aceeaşi treaptă.
în schimb, dacă deschizi gura şi protestezi, stabileşti diferenţa.
unii, spre surprinderea paranoicului, vor înţelege şi vor schimba abordarea. da, e posibil.
alţii vor persista în şicane. iar pe ăia îi poţi şicana la rândul tău.
de ce să fii victimă, când poţi fi agresor? 😀
Si eu mi-am testat teoria, la rindul meu. Concluzia mea: indivizii care nu sint capabili sa pastreze discutia la un nivel minim de civilizatie trebuie ignorati. Filtrati, precum zgomotul de fond. Cei ce au inca un rest de bun-simt isi dau seama ce se intimpla si isi schimba, progresiv, repertoriul. Asta fiind o observatie cu caracter general, ce nu tine de gen.
Cit despre comportamentul alterat al unor (multor) barbati in fata femeilor, condusi de complexe si preconceptii adinc inradacinate de educatie si anturaj de-a dreptul in subconstient – asa ceva se schimba enervant de incet, in mai multe generatii. Tine de evolutia speciei, din pacate. Inteligenta individului ajuta, dar nu e suficienta in sine pentru a produce schimbarea.
Stii cind nu mai poti fi agresor? Atunci ciind feedback-ul victimei nu te mai multumeste. Tine de procesele interioare, de evolutia fiecaruia.
Multumesc ca m-ai ascultat.
Filtraţi, da, dar nu ignoraţi. E diferit.
Dau un exemplu. Tu te însori cu Mărioara. Treptat, Mărioara se transformă într-o harpie posesivă, care îţi verifică mailurile, mesajele, telefoanele şi urlă la tine cât e ziua de lungă.
Să ignori înseamnă să mimezi că nu remarci toate astea şi să duci o viaţă de câine, să visezi noaptea că o strângi pe Mărioara de gât dar să nu arăţi nimic din asta, “să nu-i dai satisfacţie”. E păgubos şi se termină cu o lopată-n cap, ca la Vaslui.
Să filtrezi înseamnă să divorţezi de Mărioara şi să iei viaţa de la zero, liber de agresiunile ei.
De aceea urăsc verbul “a ignora”.
Exemplul e bine ales. Eu, cu mintea mea de-acum, as interzice casatoriile pentru cei mai tineri de 30 de ani. Din motiv de prea putina maturitate si de prea putina autocunoastere.
O seara buna.
daca tipa e scritoare sa scrie, sa publice nu sa faca poze! daca nu se da in spectacol de ceasul mortii nici nu se ia nimeni de ia de cum arata
tu la ce categorie ai fost incadrata?
toţi au dreptate în felul lor, mai puţin calul, care fiind de plastic, nu ţine la tăvăleală.