UPDATE: în sfârşit, nişte poze decente!!!
Mulţumesc tuturor celor care au înfruntat vremea oribilă, şi ne-au onorat munca prin prezenţa şi prin entuziasmul lor. Mulţumesc tuturor celor care au venit la mine şi mi-au strâns mâna – pentru că mi-au confirmat faptul că nu am muncit degeaba, şi că am luat decizia corectă în anumite chestiuni colaterale. Nu vreau să intru în detalii, pentru că sunt prea puţin plăcute văzului şi auzului – dar, da, acest spectacol, şi această seară au meritat nişte sacrificii, care acum mi se par minore.
Mă întreba cineva de ce am ales un club gay pentru acest spectacol. Răspuns: am ales un club gay, fiindcă ei mi-au oferit prompt locaţie şi o scenă adecvată acestei reprezentaţii, plus o primire caldă, respectuoasă şi colegială. Aceşti oameni s-au comportat cu noi ca nişte adevăraţi colegi, au învăţat să pună lumini şi muzică după desfăşurător – ceea ce nu au mai făcut până acum – şi ne-au dat toată energia, şi toată Cola necesară unui show reuşit. Rezultatul? Să-l judece cei care au fost acolo.
Mă interesează prea puţin dacă cel care mă găzduieşte e gay, negru, japonez sau ateu. Mă interesează un singur lucru: să fie om. Cunosc mult prea mulţi indivizi cu icoana agăţată de tăblia patului, care mint, dezinformează, trădează şi, per ansamblu, se trezesc dimineaţa întrebându-se ce răutate ar putea să mai facă în ziua respectivă.
Mai e un lucru: îmi cer scuze dacă în zăpăceala post-spectacol am trecut pe lângă oameni pe care nu i-am salutat. Eram mult prea copleşită. Îmi pare rău că nu m-aţi tras voi de mânecă. Sper să nu mă judecaţi prea aspru pentru ceea ce a fost o simplă tulburare de om mult prea fericit. Poate veniţi şi la lansarea lui Hyde Park – şi vă rog să mă abordaţi cu încredere. Promit să mă revanşez.
Vox dei:
http://racusoara.wordpress.com/2009/11/15/rocky-horror-obsession-show-it-made-my-day/
http://www.accept-romania.ro/blog/?p=59
http://girl-in-the-city.gramo.ro/rocky-horrors-obsession-show/
Arkadina: Cred ca tocmai mi-ai raspuns la intrebare. A iesit la suprafata doamna din tine. Deh, asa se vad persoanele stilate, fac pe calugaritele la cea mai mica aluzie la sexualitate, dar nu au nici o problema cu poante de clasa a 3-a. Asta 1 la mana. A doua chestie ar fi ca nu eu eram in discutie, ca nu eu m-am bagat ca musca in lapte, cu insulte la persoana artistului. 3: stai linistita, nu ti-a cerut nimeni sa prestezi nimic. Ai prestat la un mod destul de umilitor pentru tine aici pe blog fara sa ti se ceara…
@Lorena:Evident, oricine e liber sa injure cat vrea o opera. Dar cu argumente din cadrul paradigmei in care ea a fost realizata, nu cu atacuri la persoana artistului, a generatiei lui etc si cu tampenii de genul “nu e Shakespeare”. Cred puternic in respect pentru artist pentru ca a realizat o opera, una care nu va placea tuturor, dar o opera de arta. Motivul pentru care i-am cerut lu’ tanti sa ne zica ce-a facut ea (si putea sa zica orice, de la bors de peste la tratate de filozofie) era pentru ca eram convinsa ca si daca a facut ceva, nu va avea curaj s-o spuna, fiindca s-ar expune la genul de improscari de noroi gratuite pe care le emite. Pentru ca e greu sa fii acolo, in centrul atentiei, vulnerabil, sa-ti deschizi sufletul in fata unor straini si sa vina un nesimtit si sa-ti arunce mizerii gratuite si lipsite de gratie. Iar cineva care chiar a facut ceva pentru altii (chiar si in alte sensuri decat cel artistic) in viata intelege asta…
răcuşoara: nu te enerva inutil. doar ştii că blogul ăsta e raiul trollilor.
Stiu,am terminat oricum tirada. Stii cum e aia cu never argue with idiots because they drag you down to their level and beat you with experience:D.
eu în general argue with idiots, dar azi e ziua mea fericită. şi sunt very zen.
@Racusoara: adica, nu te pune cu prostul, ca are mintea odihnita”.
Răcuşoara, am mai zis asta odată, şi ca un făcut tot pe tărâmul Lorenei, dar ideea “respectului pentru artist pentru că a creat o operă de artă” îmi repungă profund. Respect artiştii buni, nu însă şi pe cei proşti. Mai întâi judec opera şi abia apoi încep să respect în stânga şi-n dreapta. Pentru că din ce zici tu reiese cumva – chiar dacă nu ăsta a fost scopul tău – că toţi “artiştii” (ghilimelele sunt puse în mod serios, pentru că definiţia cuvântului a devenit cam lăbărţată pentru gustul meu) merită respect.
Ei bine, nu. Într-o lume în care Guţă şi David Bowie sunt amândoi artişti – şi de fapt ce-i deosebeşte? Ambii compun, scriu versuri, performează – o să îmi permit să-l respect numai pe al doilea.
repugnă, whatever…
rhetta: dacă nu ai văzut spectacolul, în clipa asta nu faci decât să dezbaţi “prinţipuri în jenăre”.
da, aşa e, sergiu nicolaescu suge, caranfil rulează. palahniuk nu e sir walter scott, şi nici nu-şi doreşte să fie. cerul e albastru, pădurea e verde. şi graşii pot fi futabili, uneori.
Normal că fac doar asta, da’ ai mai pomenit babă care să stea departe de o discuţie aprinsă?
ideea simplă e răcuşoara a văzut ieri spectacolul şi i-a plăcut. arkadina a văzut şi ea ieri spectacolul şi, pentru că ne-am pus noi mâna pe cur la un moment dat, ea a înţeles că despre asta este vorba. vezi tu, în cazul sentimentelor profunde, oamenii nu-şi pun mâna pe cur, o ţin respectuos la vipuşcă.
😀
Vai Lorena ce urat te ezprimi. In cazul sentimentelor profunde, oamenii nu isi pun mana pe ”cur”, ci pe…”fese”???!!? 😀 :))) Pe cur isi pun mana aia “undergrond”
PS: radem noi radem, dar cine stie la ce fel de miscare de avangarda proaspat aparuta se refera Arkadina cu “undergrondu'” ei si noi, obsedati de cururi si sex in teatru, nici n-am aflat…:))
Have a nice day everybody!
Ce frumos arati in poza in care te rimelezi !
Ai ceva in tine de mar copt, care astepta sa fie cules, degeaba te imbraci tu “in travesti”. Scuza-mi comparatiile, mi-e foame, ma duc sa-mi fac un ceai verde !
As vrea sa te vad, dar n-am inteles exact, cand mai ai spectacole la CLUB PRIDE ?
Bea: dă-mi voie să te corectez. “ungdergrond”. e ceva nemţesc. sau scandinav.
Mama omida: deocamdată am lansarea de carte pe 28 ale lunii. de îndată ce voi avea alte spectacole, voi anunţa.
Pe cine faci tu bosoroaga, nesimtzito care esti tu nesimtzita?
Eu niciodată nu am inţeles de ce trebuie să ne împotmolim in clasic. Şi in tradiţie. Ptiu !
@Thecreatrix – trebuie sa avem modele de urmat intotdeauna si putem alege ce e bun si din vechi si din nou. Nu poti, insa, construi noul decat pe valorile durabile ale traditiei.
Gata artoicolul meu 🙂
http://girl-in-the-city.gramo.ro/rocky-horrors-obsession-show/
🙂 mai, dupa ce-am inceput sa citesc ce zicea arkadina pe la primele commenturi, mi-am adus aminte cu frustrare ca initial asa am privit si io contemporaneitatile astea teatrale. adica mi se pareau naspa rau.
evolutia asta o pot compara cu cea din filmele porno. initial gustu general era pentru soft, gagici frumoase, pasiune, chestii. lumea insa s-a schimbat, omul vrea sa vada realitatea asa cum e. si schimbarea ca atare, pentru ca ea exista, nu mai cred ca trebuie luata ca ceva bun sau rau.
da… nu-s de acord cu faza ca ceva trebuie apreciat chiar si numai pt ca s-a depus o munca pt asta. no way. nu-ti place subiectu? ok. poti aprecia prestatia. nu-ti place nici asta? apreciezi regia, scenariu, replicile…dracu stie. DAR daca nu e nici de unele… atunci e prost si gata. si chiar e rau ca s-a muncit degeaba 🙂
Cora.
Arta nu poate evolua din tradiţie. E ca si când ai spune că Priscilla Queen of the Desert poate evolua din Fraţii Karamazov.
Avangarda niciodată nu este primită cu braţele deschise. Şi este perfect normal.
Remember anybody Omul Pernă de domnul (e un domn, da?) Radu Afrim, ce reacţii a sculat?
E absolut normal să mergem inainte şi pentru asta trebuie să facem lucruri noi. Să ieşim din cerc. Din valorile durabile ale tradiţiei. Altfel cum crezi, Cora, că vom putea evolua?
Eu mi-am inchis blogul şi nu mai comentez foarte mult şi nici nu am văzut piesa (aşa, ca să se ştie că nu am văzut-o). Răspunsul meu este strict general şi se leagă de artă per total şi de replica Corei, nu de piesa sus-numită Lorenei.
Sănătate.
Eu sunt de acord cu parerea lui Trexel ca poti aprecia anumite lucruri sub o forma sau alta: jocul actorilor, replicile etc. Fiecare piesa e, pana la urma, o felie de viata.
@Raluca si Racusoara – multumesc ca , prin postarile voastre, mi-ati dat o idee despre piesa.
pentru tine…cu emotie…and even more than 1000 oceans…astept…
haha, Lorena, cred ca ai creat pana la urma o mica obsesie. Acum tot restul lumii, grija la sticlele de bere!:)
cine nu a văzut spectacolul oricum nu înţelege aluzia. 🙂
foarte faina piesa. felicitari!
am facut si eu cateva poze. daca le vrei, sa-mi spui te rog la ce adresa de mail ti le pot trimite.
Cata, eu am vorbit serios. Cea mai faină cronică la Rocky H. e premiată cu un Hyde Park. De aceea, aş prefera să scrii o cronică pe blogu-ţi, şi să o ilustrezi. Apoi revino cu link.
Primul pas a fost facut cu succes dupa o perioada de “paralizie”.Copilul invata sa mearga din nou.Iar, cum ar zice babele marxiste, ce-i al tau e si al meu iar ce-i al meu imi apartine!!
(ps-va dati seama ce persoana emportanta sunt?mi-a scris don basescu ,presedintele R.Hai pa, ma duc sa mai citesc o data)
pai blogul personal e cazut [si nici nu stiu cand isi revine], altfel le`as fi pus chiar zilele trecute.
ti le trimit pe un mail si daca e, o sa scriu si cronica in cazul in care se repara blogul.
oricum, ne vedem la hyde park.
impuscati’o pe arkadina . e prea penala chiar si pentru societatea stupida in care traim.
ok, dar de unde propui s-o luăm? că nu bem beri împreună. 😉
eu il apreciez pe ”blestematul” de radu afrim.