Intro: Periodic, oferim iubire cititorului nostru. Nu, Gicu, nu sub formă de sex, stai jos. În schimb, luăm o dramă personală pe care mi-o trimiteţi pe mail, pe birou@lorenalupu.com, şi găsim o soluţie, pe care oricum n-o veţi urma, dar măcar ne distrăm.
Şi misiva de data asta:
Bună,
Te urmăresc de ceva vreme și am considerat ca tu ești cea care îmi poate da un raspuns ferm la îndoielile mele. Probabil o să doară, dar sper să merite. 🙂
Povestea mea e clasică si diagnosticul meu e prvizibil: sufăr de prostie. Asta știu :))
Să o luăm de la început.
Am plăcut un băiat care avea deja o prietenă, dar care știam ca este dispus si la alte posibilități. Si când spun ca am plăcut, mint, fiindcă încă îmi place. Am acceptat compromisul de a fi a cincea roată la căruță chiar și fără probabilitatea ca el să se despartă vreodată de acea tipă. Și el mă căuta doar fugitiv, doar când avea el chef și timp, iar eu eram de acord cu asta fiindcă niciodată nu i-am cerut să se despartă sau să își asume ceva serios cu mine, acceptând astfel tacit termenii și condițiile relației noastre relativ toxice.
Asta a durat aproximativ 2 ani, timp în care doar ne întâlneam și vorbeam. Petreceam timp împreună și mă urca pe cele mai înalte culmi ale fericirii doar vorbind. De menționat că în toată această perioadă nu am dat curs niciunui fel de contact sexual, deși dorința exista de fiecare dată din ambele părți. Apoi, în al treilea an, treaba a devenit mai serioasă pentru mine. Am dat frâu liber dorințelor sexuale și am început să prind din ce în ce mai multe sentimente pentru el. Dar cum el nici nu avea de gând sa facă vreun pas spre mine și spre o relație asumată, i-am dat un ultimatum- mi-a zis că e complicat și atunci am plecat.
El nu m-a mai căutat.
Timpul a trecut, am întâlnit alt băiat, dornic să-și asume ceva serios cu mine și suntem de 4 ani împreună. Dar în toți acești 4 ani, n-a existat săptămână să nu mă gândesc la celălalt tip. De fiecare dată când mă certam cu actualul îmi imaginam cum ar fi fost dacă eram de fapt cu fostul, și mai rău, un lucru pentru care mă simt vinovată e că. de fiecare dată când ajungeam într-un loc frumos, mi-aș fi dorit să fiu cu fostul să ne bucurăm împreună. Și așa au trecut 4 ani de anxietate și frustrări vărsate pe tipul cu care sunt, fiindcă nu e cine îmi doream eu să fie. Partea nasoală e că am ajuns totuși să îl iubesc pe actualul și nu-mi imaginez viața fără el, însă mă bântuie amintirea fostului și ce ar fi putut să fie.
Chestia amuzantă însă e că fostul s-a despărțit de tipa cu care era și s-a combinat cu o prietenă de-a mea care nu știe de trecutul nostru și eu trebuie să trăiesc cu toate poveștile dintre ei.
Ideea e că nu știu ce ar trebui să fac. Dacă îl las pe actualul, sunt conștientă ca am pierdut cea mai bună posibilitate pentru mine și o să-l idealizez ca pe fostul, deci nu ajung nicăieri. Iar dacă aș vrea să încep ceva cu fostul, nu numai că e în altă relație (tot cu probleme, dar măcar asumată) dar s-a și declarat indisponibil emoțional pentru mine (practic nu mă vrea).
Dă-mi tu un sfat.
P.S: scuze tare de mesajul kilometric, n-am știut să o zic mai pe scurt.
P.P.S: chiar sper sa-mi răspunzi:))
X.
***
Dragă X.,
Ce remarc la absolut toate, toate reprezentantele Clubului Amorezatelor De Cine Nu Trebuie este că, în realitate, nu faceți nici un efort să depășiți transa după p*la unuia care v-a zis clar că NU e interesat de voi – sau e interesat doar în regim “băgăm periodic veveriţoiul în scorbură şi în rest, haipa că am treabă”- şi NU vă caută.
“Dar Lorena, m-am combinat cu altul.”
Nope, nu aşa.
Că te combini cu altul şi în secret tu stai să beleşti ore în şir ochii la Instagramul fostului NU e un efort real de a ieşi mintal din spaţiul Amorezatei după cine nu trebuie. E doar asigurarea externă a aparențelor, și un mod de a bifa în propriii voștri ochi că sunteți cu cineva.
Traseul corect e să-ţi impui EFORTUL REAL, FERM, JUSTIFICAT RAŢIONAL, de a lua distanţă. Îţi dictezi tu ţie să nu te mai gândeşti la ăla şi te ţii de asta. Nu te mai uiţi ce face. Îţi impui să nu te intereseze.
S-a combinat cu una din cercul tău? Evident că ai ce face. Te poți distanța și de aia, cât e cu el, să nu auzi poveștile. Dar tu nu faci asta, right? Arzi de nerăbdare să auzi detalii noi. Cu care îți hrănești dependența nesănătoasă de fostul. Nici măcar nu e fostul, că nu ai avut o relație cu el. E un futac oarecare.
Refuză să te mai intereseze.
Şi nu sari în altă relaţie cu motivaţia de a avea pe cineva, ci doar dacă te simţi real atrasă de ăla din noua relaţie. Pentru că nici un om de carne şi sânge nu are cum să concureze cu fantezia “iubi idealizat” şi se ajunge doar la frustrările de care îmi povesteşti.
Stai singură asumat până întâlnești pe cineva care te interesează pe bune. Și la care chiar te gândești nonstop. Dacă tipul de acum nu e persoana aia, let him go și învață să te descurci pe cont propriu.
Am mai comparat agățarea emoțională de un individ care nu e interesat și care nu e dispus să-ți ofere o relație cu dependența de droguri sau de alcool. Să visezi la el în continuare e ca și cum ai lua droguri în continuare, iar iubi cu care te afișezi public e ca sticla de parfum în care ascund alcoolicii vodca.
FĂ EFORTUL DE A TE DETAȘA REAL DE ĂLA. FĂ-L. NU VEI FI DESCHISĂ LA O RELAȚIE REALĂ CÂT TIMP VISEZI LA EL.
Și ca idei generale: unul care e combinat, dar e disponibil pentru agațament cu altele va face asta și dacă e cu tine. Nu te interesează genul decât dacă vrei un one night stand.
V-ați văzut de n ori să vorbiți și atât și n-a marșat spre mai mult din punct de vedere emoțional. Nu te place suficient și sexul nu va schimba asta. În general, sexul nu schimbă nimic din intențiile deja existente ale unui tip. Ăla care vrea să te f și atât va vrea tot asta în continuare, ăla care vede în tine jumătatea lui va vedea jumătatea lui în continuare. Nu trebuia să te culci cu el decât dacă îți puteai asuma ipostaza de f buddy. Tu știai că nu asta vrei.
Să rezumăm: ai treabă. Trebuie să te vindeci de dependența de droguri. Drogul tău e el. Good luck și, cum spune RuPaul, don’t f it up.
Sper că ţi-am fost utilă,
Lorena.
***
Dacă ţi-a plăcut acest articol, susţine site-ul cu o donaţie.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.
***
Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.
Like this:
Like Loading...
Da, se cam aseamănă cu drogul chestia asta. Daca e dificil sa o auzi pe prietena ta că îți povestește lucruri intime, răcește relațiile. Ajuta mult daca nu te mai iei atât de in serios, sunt doar amintiri… Trebuie să realizezi că tipul nu e programat sa fie cu o singura persoană și cum a zis Lorena, impune-ti. Hai că poți!
Nu e dificil, dimpotrivă. Abia așteaptă să audă și să dea din codiță ca un cățeluș. Am făcut și eu asta. Dar aveam 18 ani.
Cred că toate am făcut-o, dar ne e dificil sa recunoaștem. Ideea e că nu există un the one, nu vom fi mereu cu aceeași persoană și viața continuă după respingere… Așa că bucură-te că ai pe cineva, fute-l zdravăn pe prietenul tau in semn de recunoștință, că altfel ai fi jelit ca fraiera pe canapea… Ceea ce nu e drăguț.
aberezi.
să fii recunoscătoare cuiva că nu eşti singură înseamnă să nu dai doi bani pe tine însăţi ca om.
Wow, bucură-te că ai pe cineva??? O fi cu ciumă şi tre’ să fie recunoscătoare că o bagă cineva în seamă? Being single is a bliss! Şi o spun din perspectiva femeii care este într-o relaţie fericită. Dar care a fost şi singură. Nu am regretat deloc momentele de singurătate şi nici de milă nu mi-am plâns. Am făcut ce am vrut, când am vrut, cu cine am vrut. A fi cuplată nu e neapărat o binecuvântare mai ales dacă e cu cine nu trebuie.
exact, Miha. Exact.
În mod sigur fata in cauză nu sta 4 ani cu un băiat doar ca sa nu fie singura, spune că a început să-l iubească…așa că are de ce să-i fie recunoscătoare
La cât insiști pe recunoștința asta, sentimentul meu e că ești un gigel care se crede cadoul lui Dumnezeu pentru femei.
NU EȘTI; BĂ. NU EȘTI: Dacă te combini cu uns, o să te aștepți ca aia să-ți facă ciorbă în fiecare zi și să-ți spele chiloții.
O relație e în primul rând MUNCĂ pentru o femeie.
MULTĂ, MULTĂ MUNCĂ.
Nimeni nu are de ce să fie recunoscător pentru asta, decât dacă e masochist.
Mai taci și nu te mai umfla singur în pene.
Boule.
Sunt o potaie proastă și am trecut să latru.
Jet în morții mă-tii.