Poşta redacţiei: Maică-mea face datorii uriaşe

Intro: Periodic, oferim iubire cititorului nostru. Nu, Gicu, nu sub formă de sex, stai jos. În schimb, luăm o dramă personală pe care mi-o trimiteţi pe mail, pe birou@lorenalupu.com, şi găsim o soluţie, pe care oricum n-o veţi urma, dar măcar ne distrăm.

Şi misiva de data asta:

Salut, Lorena,

Îmi pare rău de formatul aiurea, scriu de pe telefon.

În primul rând, citesc tot ce scrii şi te apreciez foarte mult. M-am hotărât să îţi scriu în ideea în care mi-ar prinde bine o doză de adevăr, căci mi-am dat seama că am devenit o mimoză şi trebuie să fac ceva în sensul ăsta.

Problema mea e că ai mei nu se mai înţeleg, taică-miu a aflat că mama a făcut datorii uriaşe pe ambele carduri (îl avea şi pe al lui de salariu), se ceartă, nu înţelege unde dispar banii (amândoi au salarii super ok tho).

Mă rog, mi-aş dori ca taică-meu să nu mă implice în problemele astea sau să vină la mine să se lamenteze sau să îmi ceara ajutor. Cred că problemele părinţilor şi ce este între ei nu e treaba copiiilor.

Dar cam asta este, îl înţeleg că se simte singur. El bănuieşte că ea are pe altcineva, pe ea o doare fix în fund de noi (sau mă mai roagă să îi dau 100 de lei că nu are bani, şi când ajunge la magazin, scoate 200 de lei din portofel să îşi ia geantă).

Şi după, vine să îmi spună că, vai, fata colegei x s-a cuplat cu un profesor de la drept şi ce bine învaţă ea şi că eu sunt varză, etc. Şi chiar nu sunt, am prins şi o naţio (olimpiadă naţională, notă Lorena), învăţ, vin acasă şi îi fac eu curat/mâncare.

Anul trecut mi-am strâns bani să plec la ec (Electric Castle, notă Lorena) şi cu o săptămână înainte, mi-a cerut împrumut să îşi plătească hotelul la mare, iar când a fost de dat banii înapoi, a început cearta, că “ce fată normală care învaţă ar merge, că eu sunt curvă, etc”.

Nu vreau să mă dau mare că vai ce copil excelent sunt eu, căci nu sunt, dar am slăbiciunea asta şi pur şi simplu tânjesc după afecţiunea ei/confirmare. Adică eu încerc să fac să fie ok şi să nu simtă că are odraslă. Şi tot muie îmi iau.

Iar tata nu e mai okay, mi se pare puţin ipocrit (acum două zile am ajuns din Bucureşti şi a spus că vine după mine, dar că mai durează 2-3 ore, aşa că i-am trimis mesaj că eu merg să beau un suc, că e ditamai canicula, el nu a văzut mesajul şi m-a sunat să mă facă dobitoacă şi proastă). Not cool.

Problema e că am cam înţeles că nu o să aibă nimeni cum să mă trimită la facultate şi, sincer, simt că prea puţin îi interesează. Mă simt ultra singură şi e aiurea, nu prea ştiu exact pe unde să o apuc sau ce să fac. Să renunţ la visul cu facultatea şi să mă angajez direct sau să încerc să le împac pe amândouă?

Mama îmi zice că nu am cum să fac dreptul şi să şi lucrez, dar nu prea mai vreau să depind de ei, simt cum fiecare dispută a lor mă afectează şi pe mine, iar maică-mea e genul de om care îmi reproşează că îmi dă să mănânc când o rog să îmi dea banii pe care i-am împrumutat înapoi (încerc să lucrez cum pot şi când pot, dar mi se suprapune şcoala şi nu reuşesc să fac destul cât să mă întreţin, momentan).

Vreau pur şi simplu să scap de tot calvarul ăsta şi să fiu omul meu, dar nu ştiu dacă ar trebui să mă mai gândesc la facultate.

În capul lor, nici nu se pune problema să nu mă duc (“vai, ce o să spună lumea??”), dar sunt atât de sigură că nu înţeleg ce înseamnă financiar asta pentru ei. Plus că îmi doresc să nu mai depind de ei. Mă omoară fiecare discuţie în genul “nu avem bani” sau fiecare ceartă.

Nu ştiu ce să fac, de ce să mă apuc. Clasa a doişpea e super afacere (banchet, albume, meditaţii, cheltuieli şi cheltuieli). Mă lipsesc de banchet, album şi formalităţi de genul, dar mai greu cu bacul şi admiterea.

Mulţumesc pentru timpul acordat 🙂 sper să ai o zi faină!

X.

***

Dragă X,

Şi eu, copil fiind, am avut exact aceeaşi eternă preocupare. Să nu fiu povara financiară a nimănui. End result: tot “după câte sacrificii am făcut pentru tine”.

Retroactiv, marele meu regret e că nu i-am pus pe toţi să cotizeze hardcore, să vadă ce înseamnă a face sacrificii cu adevărat. Că sunt părinţi care chiar investesc în copiii lor, cei mai buni profesori, cele mai bune cursuri, “nu mor până nu îi fac casă şi copilului” etc., şi sunt părinţi pe care îi doare atât de adânc în koor că le şuieră-n măsea, şi nu mi se pare corect ca ambele categorii să se vaiete cu aceeaşi intensitate.

Nu ştiu ce plm sacrificii aţi făcut voi, dar mie nu mi-aţi dat un chior ban de buzunar de la 14 ani în sus, so, n-aţi simţit nici a zecea parte din efortul de a fi părinte, aşa cum îl simte cineva care chiar îşi ia în serios rolul de părinte, so shut the fuck up.

Acum hai să remarcăm ipocrizia din scrisoarea ta.

Pe de o parte, când maică-ta i-a făcut datorii lui taică-tu, e problema lor şi nu te priveşte. Dar exact în paragraful tău următor aflăm că te jecmăneşte şi pe tine de bani, de parcă tu erai mama, nu ea. Deeeci, faptul că îşi prioritizează geanta ei peste banchetul şi albumul tău de absolvire, că vă exploatează financiar pe amândoi şi nu îi pasă cum vă descurcaţi ulterior e o problemă care vă priveşte EGAL şi pe tine, şi pe tatăl tău. Nu e doar problema lor.

Poate de aceea are taică-tu reacţii bruşte în care te face dobitoacă şi proastă fără motiv. Răbufneşte frustrarea pentru că, deşi împărţiţi aceeaşi problemă, tu îl tratezi ca şi cum ar fi doar a lui şi nu ar avea de ce să te deranjeze.

Acum, şi taică-tu e bărbat matur, în toată firea, ar trebui să-şi ia cardul de salariu înapoi de la vacă (n-am cum s-o numesc altfel. Cine pizda mă-sii, cu un salariu decent, are tupeul să jecmănească banii de vacanţă ai propriului copil?) şi să-i zică: “Fă, pizdo. Având în vedere că eşti mai proastă decât prevede legea, unicii bani la care ai acces pentru spart aiurea sunt ai tăi personali. În rest, noi avem de plătit cheltuielile casei şi alte nevoi so, jet, panaramo.”

Bine, cu cuvinte mai frumoase, dar cam asta să fie ideea.

Tu ar trebui să renunţi să mai tânjeşti la aprobarea şi confirmarea unui om care nu dă doi bani pe tine. Ba chiar îţi ia, lol. Cu riscul să mă repet: ce plm idioată ia banii de vacanţă ai copilului să plece ea la mare? Maică-ta are zero instinct matern şi recomand distanţă emoţională cât mai fermă.

În schimb, cu taică-tu ar fi cazul să te aşezi la o bere şi să vă puneţi poveştile cap la cap, ca doi adulţi. Cu ce l-a jecmănit pe el, cu ce te-a jecmănit pe tine. Poate că el nici nu ştie că maică-ta se împrumută de bani la tine şi apoi trece la bullying verbal să nu plătească înapoi. Şi împreună să decideţi cum acţionaţi.

Spune-i inclusiv grijile astea cu viitorul, facultatea, munca, etc., exact cum mi le-ai descris mie. Omul pare vag zdruncinat (când te pomeneşti că partenerul de viaţă îţi face datorii, e o reacţie naturală), dar altminteri nu mă izbeşte din descrierea ta nici ca prost, nici ca ticălos.

Termină bacul cu bine şi discută cu tatăl tău. El are nevoie de sprijinul tău, şi tu de al lui. După ce luaţi o decizie comună legată de vaca toxică şi abuzivă, aşteptăm continuarea poveştii.

Sper că am fost utilă,

Lorena.

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***

Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram. Sau, mai nou, devino parte a comunității mele pe Reddit.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

4 Responses

  1. Alexia says:

    Mda, cunoaștem placa cu “sacrificiile”, mi-a servit-o al meu tată de mi-a ieșit pe nas. “Noi ne-am sacrificat și am făcut (a se citi “cheltuit”) mai mult pentru tine decât pentru frate-tău” (care frate e cu 5 ani mai mic). Așa că umblam cu adidașii cu talpa ruptă, ce era să fac, de vreme ce făcusem atâta pagubă în familie. În același timp, diverse rude, cunoștințe și colegi primeau cu generozitate bani cu împrumut de la taică-meu. Bani pe care, desigur, nu i-a mai văzut înapoi.

  2. Lorena Lupu says:

    Să îi dea ăia tradiţionala cană cu apă.

  3. antigelu says:

    “Să renunţ la visul cu facultatea şi să mă angajez direct sau să încerc să le împac pe amândouă?”

    Nu stiu daca citesti, dar macar incearca sa studiezi. E doar o diploma la urma urmei, dar e un document care deschide niste usi mai usor mai tarziu.

    Am avut o relatie cu cineva, care era intr-o situatie asemanatoare. Terminase liceul si luase bac-ul cu 9 si ceva, dar cand am intalnit-o lucra la banda rulanta, in schimburi, simpla muncitoare. Pentru ca familia i-a explicat ca toti trebuie sa contribuie si facultatea nu e de ea. Taica-su la fel muncea de ii sareau ochii si ma-sa era cu banii, desi nu prea lucra.

    Cu scandal am scos-o din mediul acela, mi i-am suit pe toti in cap, dar aproape am obligat-o sa se inscrie la facultate. Acum nu numai ca are o diploma in IT, are si masterul si un job f bun.

    Nu mai sintem de ceva ani impreuna, dar ma bucur pentru ea ca a reusit. Noi ne cam faceam reciproc rau (coliviile pline la amandoi, au avut grija mamele de asta) si am decis amandoi ca e mai bine sa ne iubim de la distanta si fara contact.

  4. Lorena Lupu says:

    îmi pare sincer rău, antigelu.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger