Ce voiam să spun de fapt cu acest text e că dacă de mâine mă apuc să aberez în registrul duios-lacrimogen-patetic, îi iau de la distanţă pe Otravă, Radu F. şi restul vânzătorilor de limonadă.
Mai am de lucrat doar la partea de incoerenţă şi de “nici o idee de transmis, dar absolut niciuna”, ca să fiu pe măsura lor.
Textul, aici.
Ce le-a fătat mintea
azi simt că vreau să-mi schimb numele culoarea părului forma buzelor şi numărul de la sutien vreau să fiu o femeie pe care nimeni nu o va re/cunoaşte deşi toţi şi-o imaginează în vise căzând pradă fantasmelor de o clipă apoi se face praf de stele zburând peste frunzele copacilor din grădini suspendate cenuşa lui nefertiti calcă-n picioare principii şi naste mutaţii genetice în spaţiul carpato danubiano-pontic orice bărbat ajunge preot al unui cult obosit de şpagă şi prea puţine resurse umane rămân în urma copiilor noştri speriaţi de moarte pe viaţă eu ştiu că fiece femeie păstrează în pântec un colac de salvare şi se agaţă de el ca şi cum ar fi corabia lui noe în timp ce-şi vărsă potopul de lacrimi pe marte extratereştrii nu ştiu de ce pe venus cresc blonde roşcate sau brune ce nicio specie de pulă nu iartă
de Mirela Lungu
нерзов