…şi e inundaţie în ţară! Se pare că asta e perioada în care mi se întâmplă numai chestii aiurea – sau aproape. Printre altele, încă un personaj care n-are treabă, şi mă tot pisălogeşte cu spamuri care conţin câte un link de youtube şi atât.
Unul – îl treci cu vederea. Hai şi pe al doilea. Hai şi pe al treilea. Câââh… hai şi pe al patrulea. Iniţial credeam că non-răspunsul meu e semn destul de clar că mă irită faza – având în vedere că orice om poate observa promptitudinea mea de a răspunde la chestii care mă interesează.
Dar nu. Bombardamentul cu linkuri de youtube continuă. Much to my despair.
Băi, “băeţi cucueţi” – aveţi impresia că un link de youtube suplineşte o conversaţie inteligentă? Dacă aveţi această impresie – cred că ar trebui să o revizuiţi urgent. Nu vorbesc în numele altora, poate altora le-o fi plăcând, dar guess what! Eu, când primesc link de pe youtube, îi dau close direct.
Prin bombardamentul youtube, individul strecoară o întrebare: de ce cartea mea are un copil pe copertă şi o femeie tânără pe spate? Adâncă întrebare, ce să spun! Cartea nu are un copil pe copertă ci o variantă a lui Sappho din Pompei, iar pe spate are reclama sponsorului. Dar de ce să nu fuţi omul la melodie cu o întrebare idioată, dacă tot ai net şi poţi?
Pe lângă toate astea, evident continuă teroarea youtube. Până când mă văd silită să îi scriu (decent, omeneşte, politicos):
“am si eu o rugaminte. nu imi mai trimite linkuri de pe youtube. stiu si eu sa accesez www.youtube.com daca vreau. multumesc. Lorena”
Şi, pentru voi cei care vă întrebaţi de ce devin agresivă – uite de ce! pentru că vorba bună nu duce nicăieri, şi ploaia de iutubăraie continuă. Revin (tot omeneşte, tot politicos):
“CRED CĂ TE-AM RUGAT SUFICIENT DE FRUMOS SĂ NU ÎMI MAI TRIMIŢI LINKURI DE YOUTUBE. MULŢUMESC. L.”
Evident, nimic! Futaiul la melodie goes on & on & on… Şi am izbucnit:
“DE CÂTE ORI TREBUIE SĂ ŢI SE REPETE SĂ NU ÎMI MAI TRIMIŢI LINKURI DE PE YOUTUBE??????
DECI; POATE DACĂ ÎŢI SCRIU CUVINTELE UNUL CÂTE UNUL ÎNŢELEGI:
NU
ÎMI
MAI
TRIMITE
LINKURI
DE
PE
YOUTUBE!
Chiar nu se poate să ne înţelegem politicos? Trebuie să ne dăm IGNORE şi alte cele?”
Şi, clocotind de furie, scriam o primă versiune a acestei postări, când – minune. Răspuns:
“eu te-am intrebat ceva legat de o carte de a ta dar tu nu mi-ai raspuns..”
Ce legătură o fi având sezonul cu fazonul – adică nerăspunsul meu cu iutubăraia, Dumnezeule? îmi smulg eu părul din cap. Şi îl şi întreb:
“Si asta e motiv sa ma sufoci cu linkuri de pe youtube desi e a treia oara cand iti scriu sa incetezi? Nu prea vad logica. Pe bune.”
Şi, pe când scriam o versiune furioasă la culme a acestei postări, primesc ceea ce nu mă aşteptam să primesc. O formă oarecare de scuze. Fapt care m-a determinat să şterg acea primă versiune, convinsă cum sunt eu de capacitatea fiinţei umane de a se autodepăşi.
“sorry nu am stiut k te sup asa repede, promit sa nu iti mai trimit dak tu asa vrei..eu unul trimit la toti din lista mea :)..”
Bun, zic eu. Omul a înţeles. Atunci, nu îi demasc prostia, treacă de la mine, ni se întâmplă tuturor să greşim. Şi îi scriu împăciuitor:
“unde ma supar repede? e al treilea mesaj pe care ti-l trimit insistand sa incetezi cu linkurile de youtube. Asta numesti tu suparare repede?
OK, multumesc ca pe viitor nu imi mai trimiti. Toate cele bune. L.”
Şi consider cazul clasat.
Clasat? Ei, aş! Peste câteva ore, individul revine:
“oare la ce te-ai gandit cand ai spus k nu te superi repede?:)”
Deşi îi dădusem RE: deci putea vedea clar la ce mă referisem – la propriile lui cuvinte.
Oooooffff, iarăşi tu! mă apucă pe mine un nou val de disperare lungă, slabă şi zăludă ca toamna lui Topîrceanu. Şi îi scriu – în ideea de a fi lăsată naibii & dracului în pace:
“Nu am făcut decât să citez din ce ai scris tu: “sorry nu am stiut k te sup asa repede, promit sa nu iti mai trimit dak tu asa vrei. ”
Şi să spui că unul se supără repede după ce îţi cere de trei ori să nu mai faci o chestie, şi tu continui să o faci… e chiar aiurea. Dar, mă rog.
Pa! L.”
Dacă tu, stimate cititor, primeşti un astfel de mesaj, înţelegi, presupun, că omul încearcă să îţi semnalizeze din răspunteri: LASĂ-NEEEEE /LASĂ-NEEEEEE / CĂ NE-AI OMORÂÂÂÂÂÂÂT…
Şi, again, consider cazul clasat.
Şi, again, ei, aş!
4 (!!!!) mesaje mă aşteptau de la ciotăţeanul în cauză zicând aşa:
1. parca spune-ai k dai delete..sau te-ai concentrat prea mult 😀
(concentrat prea mult la ce? da, m-am concentrat. la cu totul alte chestii decât pisălogimea-voastră. dar nu răspund.)
2. dak iti dau eu delete?
(vai, ce rău o să-mi pară… de nu am cuvinte!)
3. dak ar fi sa iti dau eu delete cu siguranta iti va parea rau..?!
(o, da… n-o să mai aibă cine să mă plictisească. viaţa va fi paradisiac de frumoasă.)
4. si nu gandi aiurea tu ca nu le stii u pe toate..
(eh, când începe lumea să bată cîmpii despre ce ştiu / ce gândesc / ce cred eu, de parcă ar fi fost în vizită de lucru în creierul meu, se pune capacul. DELETE! BAN! CARTONAŞ ROŞU! PAAA!)
Acum, aştept liniştită înjurăturile tuturor celor care practică toate metodele de mai sus. Măcar să mai banez o gaşcă de terorişti.
Later edit: nu, blogul ăsta nu se va transforma în “Istoria prostiei umane de la origini şi până în prezent.” Viitoarea mea postare va fi cu margarete şi bondăraşi – chiar dacă va trece un an până atunci!
Credeam ca ai succes numai la mine, dar vaz ca-mi rasar competitori ca posturile pe blogul meu. Insa am retinut ca esti prompta in raspunsuri cu ce sau cu cine 😉 te intereseaza. Avind in vedere cit de prompt imi raspunzi mie, deja ma-ncearca viziuni apocaliptice cu noi doi in rolul principal prin clipuri youtubiene, cu care sa-l bombardam pe admiratorul idiotizat, pina-i paralizeaza degetul pe “delete” 😀 Asta razbunare! Eu zic s-o-ncercam.
Credeai că am succes doar la tine?? Vezi că asta poate fi interpretată într-un mod foarte naşpa – cum ar veni, nu am potenţial de a stârni interes (aproape) nimănui. Şi, înainte de a crede că cineva are succes doar la tine, poate dai o banală căutare pe google cu numele lui.
Iar dacă din promptitudinea răspunsurilor începi să ai viziuni, îmi cer scuze de promptitudine. Voi evita pe viitor.
Adevarul e ca pe mess exista o fauna foarte dubioasa.. pe mine zilele trecute a incercat sa ma tina de vorba un papitzoi care sustinea fara argumente ca barbatii sunt mai destepti decat femeile, si in special ca eu cica as avea un iq ic si ca n-as sti pe ce lume traiesc. Il pun eu la punct cu un minim de efort – incalcandu-mi totusi principiul de -“It is unethical to have a battle of witts with an unarmed person” , a doua zi iarasi tzar-tzar-tzar pe creierii mei. Individul ajunsese peste noapte la concluzia ca as fi fascinata de, vai draga, mareata lui persoana si incepuse cu texte de vrajeala ieftina -chit ca in discutia din ziua trecuta mentionasem inclusiv ca sunt cuplata, dar te astepi la nesimtit sa tina cont?-Plus ca, frate, daca el asa incearca sa impresioneze tipele, spunandu-le ca a ajuns apodictic la concluzia ca sunt proaste, eu il cred ca o fi frustrat din anumite puncte de vedere, saracu’… La faza asta n-am mai avut ce sa-i fac decat “Ignore” si n-am cuvinte.
@ papagigli- hmmmmm, nice ideea…….
eu zic ca este hazliu cum te lupti cu linkurile de pe youtube 🙂
eu cred ca nu ma chinuiam asa de tare dadeam spam de la inceput banam stergeam adresa respectivului poate si din cauza ca am obosit sa educ prostia cine sa mai stie
da. stiu. eu am unul care ma asediaza cu bancuri. sau care saluta cand intra, apoi imi (ne – ca banuiesc ca da mass) zice ca ii e foame/sete/somn, apoi invita numai fetele din lista la un cico si apoi nb all va pup si va iubesc etc
Pe mine ma enerveaza aia cu “vrei sa asculti o melodie tare?” si pac! send file to Zana Carabina. Politicos, accept si politicos sterg inainte sa ascult. si apoi ma intreaba: “ei, ti-a placut?” si eu zic “da, bineinteles dar oricum, o stiam de mai demult”.:-)
interesanta conversatie aveai cu el:)) vezi ca linkurile de youtube au antrax in continutul lor..:D
Credeam ca se poate glumi, m-am inselat. De acum inainte sa-mi spui Serioja .Iar imoticoanele,da-le dracu, ca si asa nu ti cont de ele. 😀
Da ai fost exploziv de haioasa(adica am inventat un pui de superlativ ca sa iti spun ce mult mi-a placut ce ai scris) cand ai zis “s-a spart conducta cu idioti si e inundatie in tzara. Mare dreptate ai avut! Si pe mine ma enerveaza oamenii insistenti, le dau eu ignore, ei iar si iar, pana la refuz. da-le pace la toti, nu vezi ca nu-s normali? Si te rog scrie o postare despre aventurile intelectuale ale lui Pulica, te rog eu muuult!
Margarete şi bondăraşi, da? Parcă văd că o să sune cam aşa: “În timp ce îmi vedeam liniştită de margaretele mele, un roi bondăraşi tembeli au început să mă bâzâie la cap cu insistenţă, trimiţându-mi linkuri la tot felul de zumzăieli de pe youtube. Cum pliciul nu s-a dovedit eficient, i-am banat cu nişte hârtie de muşte”.
Am păţit şi eu o epidemie de-asta de link-uri, când încercam să lucrez şi mi se tot deschideau tot soiul de ferestre nechemate, cu toate că pusesem semnul “busy”. Ca urmare, binefăcătorii mei cei fără treabă m-au adus în stare să fac un status la messenger cu semnul busy şi cu explicaţia “Semnul ăsta înseamnă că NU AM TIMP DE VOI!!!”.
Pentru anumite ”elemente” e super funny a avea ca ocupatie de baza stresarea celor din jur: tu clocotesti si ei se tavalesc de ras. Intr-un spatiu public ca si acest blog, unde nimeni nu plateste renta pe centimentru patrat de spatiu de scris, fiecares isi arata nivelul, cantitatea si consistenta intelectuala…a intra intr-o polemica educational spirituala cu un exemplar din gradina zoologica denota 2 lucruri…ori tu vrei a fi unica ce invata animalele a se comporta omeneste ori doar te simti bine cantarindu-ti superioritatea intelectuala. Pana la urma, nu ei te streseaza te stresezi singurica …”Contraexplozie” ti-a dat cel mai bun exemplu…ignore, ban.
o noua forma de hartuire sexuala si non-sexuala. Poate in curand vor aparea si legi impotriva acestor practici. Oricum nasol. Concluzie: ai grija pe cine bagi in lista
ai fost cam răbdătoare. dacă cineva îţi bate la uşă şi-ţi propune tâmpenii (să cumperi ceva, să iei v’un pliant, să alte alea…) nu-l trimiţi la plimbare din prima? mă rog, îi explic frumos că aia, că aia, dar o singură dată.
trei mesaje explicative ca să-ţi conservi the privacy?! cred că-s’ cam multe… pe de altă parte, îl pricep şi pe individ. au ei, acu’, în zilele astea, senzaţia că e de bonton să te tragi de brăcinari cu oricine. că e dreptul lor. că stai aşa. că ştiu io mai bine şi stai să-ţi explic.
mda. mă rog, poate că am cam îmbătrânit şi nu mai am răbdare…
Măi fraţilor,
din câte văd eu, argumentele de aici se împart în două categorii:
1.
AVEŢI DREPTATE! MARE, MARE DREPTATE!
2.
ei, hai, pe bune! câţi din voi dau ignore din prima pentru linkuri de youtube? Aud?
Aşa, după război mulţi viteji se arată, dar în timpul războiului, nu ai cum să prevezi evenimentele. Asta uită genul de oameni care zic “ce prost a jucat X în campionat. eu, în locul lui…” Am o veste tristă: tu în locul lui nu ajungeai nici la campionatul local Cucuieţii de Deal!
şi nu e vorba că linkurile de mess au antrax în ele, ci de faptul că eu, ca om liber, am dreptul să refuz să fiu sufocată cu ele.
3. precum am prevăzut mai sus, postarea asta m-a ajutat să mai banez o serie de idioţi. tot aşa, şi la mai mare!
LL
Taie-i, taie-i pe toti, numa’ pe mine lasa-ma ca eu am oroare de crestaturi 😀
eu dau ignore din prima 🙂
numai daca mi se pare si ii dau ignore
in alta ordine de idei daca stau bine sa ma gandesc nici nu prea vorbesc pe messenger
mi se pare asa o cum sa-ti spun o pierdere uriasa de timp ori persoana care ma face sa pierd atata timp pretios trebuie sa merite o astfel de irosire de timp
una peste alta eu zic ca spamul este cea mai buna metoda spunea oxenstiren candva de mult ca:
“un servitor narod si o femeie neastamparata sunt doi excelenti profesori de rabdare, sub care se pot face in scurt timp progrese considerabile. dar trebuie sa ai curaj pentru a te pune sub disciplina lor”.
Deci eu zic ca e normal ca ai pus un copil pe coperta din fata si o femeie pe aia din spate ca pana ajunge unu din astia sa termine cartea se face copila aia femeie. Totusi pentru uni manelisti ar fi trebuit sa pui o baba.
Mitocania nu tine de numarul anilor de scoala, de cate zerouri are contul din banca, si nici de asezarea geografica a stelajului in care isi duce existenta individul cu atitudini generatoare ale acestui apelativ (subiectul acestui acestui articol s-a nascut pe feribotul care ma purta din Corsica pe continent, aducandu-mi aminte, acut, ca trec prin leaganul latinitatii in drumul meu spre casa).
Mitocania este “cultivata” in cei 7 ani de-acasa, parintii transmitand copiilor lor dispretul pentru ceilalti; dispretul pentru regulile convietuirii civilizate, dispretul pentru competitia loiala, din care toata lumea castiga.
Modelele ne marcheaza existenta inca din primii ani de viata si le purtam in noi, ca niste faruri care ne ghideaza, la vremuri de furtuna, catre adaposturi mai mult sau mai putin sigure.
Modelele etapelor de formare creeaza in noi o plasa care, in timp, nu mai permite penetrarea unor catalizatori purtatori de mesaje de normalitate. Mitocania este iarba rea ce inunda gazonul cand ochiul stapanului a obosit sa mai vegheze sau cand nu se mai poarta gazon. Din ce se hraneste aceasta boala, care tinde sa devina epidemie, in aceste perioade tulburi ce definesc tranzitia de la lumea metaforelor la cea a nucleelor izolate de informatie nuda? Din egoism si lipsa de imaginatie, mai ales.
Personajele despre care va vorbesc nu au imaginatia si generozitatea necesare perceperii identitatii celuilalt, a nevoilor si drepturilor sale si, ceea ce este cel mai rau, exista doar prin terti, mitocani ca si ei, la care se raporteaza, bineinteles, in masura in care pozitia acestora din urma poate promite ajutorul necesar propulsarii mitocanului in devenire spre statusul dorit.
Cum il identifici? Acolo unde nu exista reguli si institutii care sa permita accesul controlat la un serviciu egal pentru toti cei care au platit, mitocanul ia in stapanire tot, inclusiv ceea ce, in mod normal, ti s-ar cuveni tie, omului cu bun simt. Mitocanul sta pe trei scaune, in loc de unul, in tren sau pe vapor; calca linia continua la bariera sau la stop blocand contrasensul, doar pentru a castiga cateva minute pana la destinatie; iti ocupa locul de parcare; blocheaza un drum public cu banda continua; scoate un fum gros de gratare, acolo unde tu cauti placerea comunitatii cu natura; la petreceri cu bufet suedez isi umple farfuria cu o cantitate dubla decat cea pe care o poate ingurgita; ii critica aspru si superior pe cei pe care tocmai i-a imbratisat cu o secunda in urma; urla si injura atunci cand ar trebui sa-si ceara scuze pentru ca l-ai prins cu mata’n sac. Mitocanul nu se simte bine decat intre cei asemenea lui, eventual mai vechi in ale calcarii in picioare a celorlalti.
Mitocanii se balacesc in propozitii simple, actiunea acestora fiind reprezentata doar prin verbul a avea (ceva material, masurabil in valoare de piata cu multe zerouri, generatoare de bariere de posesie ce izoleaza gasca din care face parte).
Ceilalti, adica majoritatea, reprezinta multimea complementara, neinteresanta, inregistrata doar in masura in care il impiedica pe mitocan sa ajunga la destinatie, unde se afla distractia, localuri faimoase cu bauturi proaste si neobisnuit de scumpe (pe masura inculturii consumatorilor exploatata inteligent de antreprenorii de tip nou). Bautura trebuie consumata, neaparat, in compania unor nume din pagina mondena, de regula, singura lectura a mitocanului.
“Buna ziua” si “la revedere” sunt texte pentru slugile pe care viseaza sa le mustruluiasca intr-o zi. “Pardon” nu e de bon ton… Bunele maniere, rafinate de-a lungul timpului de generatii orientate spre optimizarea traiului in comun, dau bine doar pe raftul din biblioteca minimala garnisita cu titluri propuse in interviurile “inteligente” ale modelelor de conjunctura.
Diferenta dintre prost si mitocan este ca, cel din urma, te calca in picioare cu buna stiinta, cateodata chiar cu votul tau. Pentru a starpi mitocania, nu este suficient s-o ignoram, trebuie sa actionam, sa luam atitudine, sa fim uniti, atata vreme cat cei care n-am fost atinsi de acest cancer mai suntem, inca, o majoritate. Mai suntem?…
Trebuie sa invatam ca lasitatea duce doar la amanarea dezastrului. Care ar trebui sa fie traducerea termenului anglo-saxon “togetherness” in limba romana?
Ei nu e scrisa de mine………Pacat!!!
Pai tu esti de vina ca iti bati capul cu toti idioti. Daca nu a inteles, dupa nu stiu cate mesaje, ca nu te intereseaza chiar asa de mult linkurile lui pe youtube, ar trebui sa ii dai ignore fara nici o jena. Oricum, dupa comportament, nu prea cred ca ai ce discuta cu el, chiar daca nu ar trimite toate tampeniile. Deci de ce il mai ai in lista? Sa ii trimiti si tu linkuri de pe trilulilu? 😀
Lorena, c’est moi Alsacia, ou es tu? Nici dupa nevasta-mea n-am asteptat cit astept dupa tine 😀 Dracu m-a pus sa-ti atrag atentia asupra promptitudinii? Io-te ce-mi faci acum, fite!!! 😀
N-aţi înţeles. În poveste, specificam că am vrut să îl banez, apoi a părut că îşi cere scuze, l-am iertat, apoi a început cu idioţeniile şi l-am “IGNOR”-at instant.
Apoi am scris o postare, să le fie cu învăţătură de minte celor care au de a face cu asemenea specimene.
(Acum îmi dau seama că eu sunt un fel de http://www.cocalari.com reloaded – numai că eu nu public poze ci caractere de cocalari.)
Bravo , Lorena inca probezi teoria conform careia femeile sunt mai tari ca barbati, deoarece dvs sunteti o ziarista care lucreaza de ii sar capacele, in timp ce ceilalti sunt baieti de baieti , care se dau mari, adeseori lezand demnitatea altora. In legatura cu youtube sa retinem totusi ca uneori o imagine reprezinta mai mult de o gramada de cuvinte, desi uneori filmele youtube pozeaza demnitatea unora. Totusi uneori youtube pot prezenta realitata, filmele fiind dovezi in dovedirea realitatii. Am sa incerc sa dau un exemplu care contine si idei , dar si filme youtube: Bucuresti-ul in imagini.
Asta fac si copiii cateodata. Nu putea mai mult.
Ma abtin sa pun intrebari infantile in legatura cu conducta… cu greu. Moria rules me.
Oricum, mi-a placut commentul lui ovidiu. Si cand e furtuna e frumos aici.
reao 😀 , libertatea omului.. unde este?:)) democratia:))
m-ai distrat cu postarea asta (desi ma intreb cum de mai ai rabdare sa mai si corespondezi cu ei).
apropos.. vezi ca ti-am trimis un link 😛
pt Mihai: elitism versus democratie
o eterna dilema !
Bai, nu stiu ce sentimente va-ncearca pe voi, da’ eu cind citesc commenturile astea compatimitoare, ma umfla jalea si m-apuca plinsul. Asta ca sa nu spun ca la tirada lui Ovidiu, (o fi neam cu raposatu’?) am plins in hohote. Ma apuca asa o mila de toti revolutionarii antimitocaie si mai ca as propune sa li se elibereze si brevete cu care sa-si ia fiecare o bucata de pamint, un magazin de dulciuri si racoritoare si doua urechelnite ca sa nu mai auda mitocaniile altora 😀
Ah, am mincat “n”-ul antimitocaniei. Scuzati! Zau ca n-a intentionat sa va confuzez 😀
Vai! Iar acum l-am mincat pe “m”-ul n-am-ului. Usor, usor am sa ajung sa-l maninc si pe “p”. Sexy!!! 😀
Bun! Asta-mi place mai mult. Ma citesti, dar o ti numai pentru tine 😀 Ma intreb totusi cum mi-ai putea raspunde, asta in cazul ca vrei totusi sa ne conversam? Un email? Poti fi sigura ca n-am sa te bombardez cu emailuri. Sau si pe mine ma vezi venind pe conducta aia nenorocita din titlu? 😀 Eu sper ca nu, dar daca totusi asta crezi, poti sa mi-o spui, o singura data 😉 si n-ai sa mai auzi de mine. Si stai sa te intreb ceva care ma roade (numai pe dinauntru 😀 ) Chiar iti place sa pozezi in Mama Dolores? Vad ca nu ti-a convenit commentul meu cu compatimirile, dar zau ca nu da bine sa bagi pe blog lamentarile astea caracteristice oamenilor slabi si neputinciosi. Nu mi-o lua in nume de rau ca sa mor daca ti-l doresc, dar eu as pune doar o fraza in care as reaminti regulile pe care le-am hotarit si pe care le voi impune fara a ma lansa in pledoarii si acuzatii care nu rezolva nimic, dupa cum ai vazut si nici in transcripte ale unor schimburi de replici. Dar asta e parerea mea si nu pretind a fi cea mai buna. Tu ce zici?
Tare postu … nush cum am dat de el, dar mi-a placut ..am si ras, m-am si regasit… frustrarea astan ne loveste pe toti, bine ca ne-o putem refula pe blog …
😀 Io-te ca p-asta n-o stiam. Care va sa zica-mi ascunzi, cumva intr-un parking lot, comentariile de nu le mai vad pe niciunde, dupa care asa gramada, le dai drumu’ pe blog. Pai daca mi-as da si eu drumu’ asa gramada, Doamne ce copii frumosi ar rasari pe blog, cu asa o mama!!! 😀
Acum pe bune, pot imprumuta si eu adresa “idiotului” pentru un schimb youtubaje 😀
Lorena, scurt/2: tocmai pt. astfel de cazuri, domnii cei drăguţi de la Yahoo! au implementat în aplicaţia Messenger funcţia pe nume “Ignore”. USE_IT. 🙂
starlete: apreciez că în ultimul mesaj nu ţi-ai mai făcut autoreclamă. nu e mai simplu să îţi pui adresa blogului la nume?
smochină: mdeah, copiii fac multe prostioare din neştiinţă. dar nici adulţii nu-s mult mai mintoşi.
🙂
mihai: la a cui democraţie am atentat eu vreodată? arată-mi tu blogul unde s-a dus lorena lupu cu noianul de înjurături, sau persoana de care am tras eu mai mult decât e cazul. pliiiz. 🙂
malko: păi nu corespondez. de câte ori să repet că de îndată ce m-am convins că dialogul e imposibil, l-am ejectat din sistem?
ce link?
starlete: nu neapărat. în cazul în care toţi ne purtăm cu atenţie faţă de cei de lângă noi, democraţia va naşte singură elitismul.
precum vezi, eu nu i-am luat individului morţii în pulă – un lucru non-elitist şi antidemocratic – l-am rugat foarte frumos să înceteze. ceea ce e mega democratic. Şi elitist.
papagigli: drăguţă, iar te autoflatezi. pur şi simplu am fost pe o perpetuă fugă, şi nu am apucat să moderez comentarii decât foarte târziu. Dacă ai şi tu o mie de şedinţe pe cap, ştii cum e, nu mă îndoiesc. 😆
Şi nu ştiu unde vezi tu văicăreli. Poate mi le arăţi şi mie. Eu îmi citesc propria postare şi văd o relatare obiectivă a unui caz de prostie crasă. Chiar funny, spun câte unii. Eşti sigur că ai citit postarea asta, şi nu alta de pe alt blog?
Iar mesajele nu mi se par compătimitoare, ci relatează cazuri similare de pisălogeală virtuală. ceea ce arată că al meu caz nu e singurul, prin urmare postarea e chiar utilă.
Pepe: bine ai venit pe blogul meu. mă bucur că te-ai distrat.
mihnea: de câte ori să repet “i already did?” 🙂
alţi comentatori – categoria “cocalar penibil”: isterici mai sunteţi, frate. mă bucur că fierb maţele în voi de ranchiună înjurându-mă – poate vă cauzează. Şi mai scapă lumea de nişte gunoaie bipede.
Ceea ce nu înţeleg – câtă vreme ştiţi oricum că le dau delete şi nu vor apărea pe site – de ce vă mai chinuiţi? Încă nu v-aţi prins că nu mă impresionează excrementele gândirii voastre retardate?
Pe blogul altora pare a fi mai eficienta(refularea).
Fascinant. Pana si papagigi e condus de Moria. O,vai! L-am mancat pe l! Si mai sexi :-))).
Aha! Acum inteleg si eu cum sta treaba cu revolutia ca tot nu imi era mie ceva clar. Defapt revolutia a fost doar una in toata lumea si a fost aia din Romania din ’89. Siii revolutionarii erau neam cu raposatu'(ha! nepotism sangeros si macabru). Trebuie sa-l sun pe unchiul meu(revolutionar) si sa-i spun ca el nu e revolutionar defapt ca nu a participat la revolutia din ’89(ro) si mai trebuie sa-l intreb daca e neam cu raposatu’. Si bineinteles ca regimul comunist era un regim antimitocanie, nu unul anti-uman. Pana s-au enervat mitocanii si sau revoltat! Ah nu! Ceva nu e bine ca revolutionarii trebuie sa fie asa ca ovidiu si ca mine, antimitocani. Si s-au revoltat ca sa scape de un regim… antimitocan??? Ori e o greseala de “tipar”(tipic), ori “profesorii” se dau de gol. Din doua, amandoua.
@papagigli: Servetel? Batistuta? Sau gata cu plansul. Ah, nu! Acum vrei e-mail ca sa NU bombardezi in disperarea ta.
completare la ultimul comentariu: credeam ca ultimul ar fi putut fi acceptat ca si comment numarul 31. Iar nu sunt pe faza.
Draguto (as putea spune chiar frumusico, fara riscul de-a exagera 😉 ) una e sa spui “unu’ m-a ciupit de cur” si alta “unu m-a ciupit de cur si i-am futut un pumn in gura de iau intepenit falangele”. La prima lumea va gindi “vai saraca”, pe cind la a doua vor urla in cor “go girl go!” Cam asta vroiam sa spun, dar nu-mi gasisem cuvintele potrivite, ca acum 😉
Autoflatare zici? Desi nu cunosc termenul, reusesc totusi sa deduc ca e vorba de “auto flat tire” ceea ce s-ar traduce, masina cu pana de cauciuc 😀 Anyway, eu imi imaginam de fapt, ca tu umbli cu blackberry-ul dupa tine, din dorinta de a-mi raspunde prompt la commenturi 😀 Asta ar veni un fel de, Autopebutuci? 😀
papagigli: datorită faptului că am futut un pumn binemeritat (virtual) în gură câtorva cocalari şi cocălărese – e netul plin de înjurături referitoare la mine. (Iar mie postarea asta – şi cea cu WTF – mi se par pumni destul de forţoşi în gură, de vreme ce urlă atâţia în urma lor. Vorba cântecului: Ceata lui Piţigoi – Dai într-unul, ţipă doi.)
P. S. : ştii bine că nu public insulte. 😉
Bun, dar si eu am fost lezat…
drăguţă, let me remind you că tu ai fost ăla care a început să lezeze. Citez:
“Bai, nu stiu ce sentimente va-ncearca pe voi, da’ eu cind citesc commenturile astea compatimitoare, ma umfla jalea si m-apuca plinsul. Asta ca sa nu spun ca la tirada lui Ovidiu, (o fi neam cu raposatu’?) am plins in hohote. Ma apuca asa o mila de toti revolutionarii antimitocanie si mai ca as propune sa li se elibereze si brevete cu care sa-si ia fiecare o bucata de pamint, un magazin de dulciuri si racoritoare si doua urechelnite ca sa nu mai auda mitocaniile altora” Semnat, tu.
Deci, cere-ţi scuze pentru acest comment, şi presupun că ţi se va cere scuze pentru că ţi s-a lezat marele ego.
(Sau tu ţi-ai câştigat din leagăn monopolul la sarcasm, şi nu ştim noi?)
Succes in continuare si s-auzim de bine! 😀
Ca iti abrogi autoritatea de-a arunca la gunoi anumite commenturi, am inteles, desi nu sunt deacord, dar ca iti iei si libertatea de-a le prezenta trunchiate, mi se pare revoltator si lipsit de etica.
cred că am spus foarte clar, şi dacă nu am spus foarte clar o spun acum. Urmăreşte-mă, că poate pricepi:
NU
PUBLIC
INSULTE.
Revoltător şi lipsit de etică e să fii sarcastic cu nişte oameni, pe nemeritate. Nu ai cules de la smochină decât exact cât ai semănat.
Pe de altă parte, am tot dreptul să arunc la gunoi ceea ce consider a fi deşeu. Doar n-o să stau cu jegul în casă, nu? Iar dacă nu ştii să te controlezi, poţi evolua liniştit pe alte bloguri, unde ţi se permite să-i umileşti pe oameni şi eventual primeşti şi flori pentru asta.
Cu adinc regret iti spun ca n-ai inteles nimic. Sarcasmul il ador pentru ca incita inteligenta si nu ma deranjaza citusi de putin cind cineva e sarcastic cu mine. Prefer sarcasmul unei conversatii rincede, neutre si lipsita de culoare. Ce ma deranjaza este suprimarea dreptului la replica si mutilarea comentariilor. Pe de aceiasi parte, nu ti-am contestat dreptul de-a nu publica ce nu-ti place, dar repet, poate pricepi spre final, ori publici tot, ori nimic. Nu e etic sa fasonezi tu cum te taie capul ala, frumos de altfel ;), si sa postezi ca fiind replica altuia. Sper ca acum ti-a patruns ideea suficient de adinc, pentru a nu ma forta la eforturi suplimentare 😀
Te rog sa nu publici, intentia mea nu e sa te fac pe tine de fecale 😀
Considera te rog si-o virgula dupa “Prefer sarcasmul” 😀
mmmmmmm cred ca totusi iti cedez nectarina mea.
Păi şi atunci trebuia să apreciezi sarcasmul smochinei şi să nu treci la jigniri. Am lăsat singurul fragment din commentul tău care nu putea fi perceput ca o insultă. Altfel presupun că aveai un sentiment de nedreptăţire că nu eşti “publicat”.
Iar dacă vrei etică, propun să începi prin a oferi etică. Altfel, mă obligi la editare. Sorry!
Şi nu mă faci pe mine de fecale, cel mult te faci singur.
e greu pentru tine sa intelegi ca nu ma iau chiar degeaba de blogul tau si de comentariile pe care le faci. dar asta e. poate o sa intelegi la un moment dat. macar ai observat cam cum se simte cand primesti acuze si mizerii asa cum ai facut tu pe blogu asta si cu banuita posesoare a lui “ia si ea”.
andra: ei, vezi că te-ai dat de gol? doar tu puteai posta măgăria asta fix acum, altcineva nu avea cine. Ce e trist: să faci faze de doi bani şi să le negi cu neruşinare.
Ce ai tu cu mine “că nu te iei doar degeaba de blogul meu” – deci te-ai recunoscut ca făptaş – nu voi afla niciodată. Şi nici nu pot spune că mă interesează. Aşadar, continuă să înjuri neputincios. Bye!
ŞI CÂND AM SPUS BYE, AM VORBIT SERIOS.
Offff, mai lupoaico! La el nu m-a deranjat sarcasmul ci diletantismul si driving-ul prin cucuruz 😀 Iar la tine ma deranjaza si mai multe, dar tie ti le-ngit, ce dracu sa fac? 😉