Cum să aprobi un protest antiemigranţi?

Încep scurt şi tăios: primăria capitalei a autorizat un protest împotriva imigranţilor.

A legitimat demersul plin de ură al unor indivizi care nu s-ar duce la muncă nici să-i pici cu ceară, dar stau pe interneţi şi urlă cât e ziua de lungă că vin imigranţii să le ia joburile. Ştiţi, joburile alea la care vedem reclamă de ani în şir, dar românul nu aplică la ele, pentru că în mintea lui, singurul job care i se potriveşte e cel de director.

Obsesia ciumpalacului de România faţă de şefie e vizibilă şi în structura organizatorică a companiilor de stat pe care se chinuie Bolojan cu greu să le reformeze: patru directori la un angajat. Un fraier munceşte de rupe, şi patru piloşi se dau rotunzi în jurul lui. Evident, salariul fraierului e mai mic decât cel al piloşilor.

Numai că într-un business privat nu merge să frece zece menta şi unul să tragă pentru toţi, pentru că scrie faliment pe toţi unsprezece. Şi atunci, patronii, care au nevoie de oameni care să chiar muncească şi să nu se considere mai presus, au găsit soluţii: au adus emigranţi din Asia, că ăia au alte valori. Pentru ei, munca nu e o ruşine, şi salariul de la noi e mai bun decât cei de la ei.

Aşa a apărut emigraţia. Nu e o conspiraţie a lui Soros, a lui Macron şi a ocultei globale, ci nevoia de mână de lucru, coroborată cu îmbuibarea populaţiei din ţara de bază, care refuză joburi considerate sub demnitatea lor de bossultani.

Românii ar trebui să fie exact ultimii care să iasă la protest antiemigranţi. Pentru că Europa e literalmente plină de ei. Nenumărate familii din România săracă, cea a satelor depărtate de civilizaţie şi a oraşelor mici şi fără joburi, trăiesc pentru că fiul sau fiica, tatăl sau mama, muncesc în Spania / Italia / Germania etc. şi trimit bani acasă. Şi toţi aceşti români intră pe net să spumege de câte ori cineva din ţara de adopţie se uită strâmb la ei, sau le adresează o insultă, reală sau percepută.

Paricopitata sugeranistă Crina Dobre, şefă pe categoria „mugesc, deci exist”, a bălegat acum câteva zile această mostră sublimă de ironie involuntară.

***

Deci, proasta noastră și-a luat basca în mână și a plecat ÎN ALTĂ ȚARĂ să caute de lucru, că nu îi ajungea salariul din România pentru rimel și ursuleți gumați. Și mare indignare mare, cum s-a stricat țara de adopție că a primit imigranți. Printre care și pe ea. Când și-a deplasat ea c*rul fleșcăit și celulitos acolo, era bine. Nasol că pentru angajatorul italian, o țopârlancă din România nu era cu nimic mai presus de un băiat din Nepal.

Există un exemplu mai elocvent al disonanței cognitive flagrante, decât acest status?

De Dan Tănasă nu mai zic nimic, că au zis alții destul.

Dar ce îi unește și pe Tănasă, și pe Dobre, e că n-o să-i vezi pe niciunul pe bicicletă și cu ghiozdanul Glovo în spinare. Sau Bolt. Sau Wolt. Să arate prin puterea exemplului că se poate să fii român, să faci munca de jos și să nu îți cadă fala.

Dârlăul ăla care s-a luat la bătaie cu livratorul asiatic pe stradă nu era dispus să-i preia jobul. Pentru că dacă ar fi fost, era deja colegul lui. Insist: acele anunțuri sunt pe siteurile de joburi și acum, și vor fi și mâine. Dar, ghinion, nu vin cu privilegii, mașină, laptop și telefon de serviciu și abonament premium la Regina Maria, prin urmare, nu sunt interesante pentru noi.

De ce să accepte autoritățile un protest împotriva emigranților? Vor să le cânte în strună sugeraniștilor? Vor păți ca Firea cu „bărbații puternici”.

Firea, în caz că ați uitat, a ajuns primăriță pentru că au votat-o femeile. Inclusiv prietene ale mele care nu erau fane PSD, dar le plăcuse Firea pe când lucra în televiziune, că era coerentă și cu cuvintele la ea.

După care, Firea a început să delireze despre „bărbați puternici” și și-a semnat decesul electoral. Pentru că bărbații puternici aveau deja cu cine să voteze (hint: cineva cu penis), și erau ferm convinși că locul ei e undeva la o cratiță. Iar publicul ei țintă, femeile, s-au simțit trădate și au zis ”Da’ mai dă-te, fă, naibii și caută bărbat puternic pe persoană fizică, nu din poziția de autoritate pe care noi, astea cu pizdă între picioare, ți-am dat-o.”

Similar vor păți aleșii noștri progresiști și globaliști, dacă vor începe să cânte în strună lui Simion, Tănasă și restului maimuțoilor proaspăt aterizați din copac. Ăia au deja cu cine să voteze, și puteți să le faceți câte favoruri vreți voi: rubla vorbește, câinii latră.

Dar încercând să le vânați aprobarea, o luați pe o rută periculoasă. Dacă discursul antiemigranți prinde amploare și ni se duce buhul că persecutăm bieți oameni veniți să câștige o pâine, dăm apă la moară partidelor din dreapta din absolut toate țările occidentale să-i persecute pe ai noștri, sau poate chiar să ni-i trimită acasă. Le întrețineți voi familiile? Ceva îmi spune că nu.

În concluzie: când banii din occident pun pâine pe masă pentru milioane de români, când un candidat ca Simion își petrece ultima săptămână din campanie în țări străine să cânte în strună emigranților români, e un risc major și o dovadă sinistră de ipocrizie să protestezi împotriva emigrației.

Apoi îi scrii lui văru-tu din Spania să trimită 100 de euro că a venit factura la curent și e scumpă cu draci.

***

Izbeşte autorul cu o cafea.

***

Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da follow pe Facebook şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.