Andreea Bălan, gayfest-ul şi casetele

Andreea Bălan e un susţinător LGBT important. Una dintre (mult prea) puţinele vedete româneşti care îşi folosesc popularitatea mainstream să vorbească despre integrare, despre acceptare, despre deschidere şi, în definitiv, despre faptul că nu orientarea sexuală te face om sau balast, ci mintea, sufletul şi faptele.

An de an, Andreea Bălan îşi foloseşte contul de Facebook cu un following uriaş să pledeze pentru drepturile LGBT în luna iunie (luna în care tradiţional are loc Pride în toate oraşele lumii civilizate). Şi pentru că, spre deosebire de publicul meu de nişă,  educat şi cu ţiglele pe casă, al ei e format din toţi ghiolbanii cu pământ sub unghii, an de an, pe pagina Andreei Bălan începe tărăboiul sinistru.

Mii de gherţoi proşti de behăie, care scriu “miau” legat ca pisica, încep s-o spurce cu sete şi cu râvnă. Râvna pe care, dacă ar investi-o în muncă, i-ar scoate din foame. Dar nah, munca nu le place.

După cum bine ştie cine mă citeşte, am fost eu însămi la capătul de primire al unor tentative de linşaj internautic. Sigur, acestea au fost la nivelul meu: câteva sute de idioţi.

Chiar şi aşa, a fost un tăvălug epuizant psihic. E o teroare să primeşti sute de ameninţări cu moartea, promisiuni de bătaie, viol sau ambele, înjurături de cea mai ordinară speţă, câte zece pe minut. E cumplit. E o experienţă prin care, până nu treci, nu ai cum să vorbeşti despre ea şi, mai cu seamă, nu ai cum să-i şcoleşti pe alţii s-o îndure cu graţie şi virtute.

Pe pagina Andreei Bălan nu sunt câteva mii, ci câteva sute de mii de cocalari. Majoritatea cu mentalitate retrogradă. Linşajul pe care-l îndură ea e de o sută de ori mai stresant, mai chinuitor şi mai sinistru decât ce mi se întâmplă mie. Nici nu vreau să mă gândesc cum face faţă mobilului care piuie de opt ori pe secundă, cu încă o înjurătură de mamă, lipsită complet de cratime.

De aceea, mi se pare un act de curaj cum, iunie de iunie, această femeie se expune cu curaj şi bună ştiinţă unui nou val de linşaj şi de circ greţos, ca să mai îndemne o dată lumea la destuparea minţii şi la acceptare. Am pentru ea şi pentru această luptă a ei un respect uriaş.

Bun, acum că am discutat contextul şi am clarificat meritele ei, hai să analizăm următoarea reacţie.

Nu, modul în care răspunde nu este corect.

Andreea Bălan are dreptul să solicite un limbaj de bun simţ şi un ton politicos, dar nu pentru că “în 99 – 2000, dacă mă atingeaţi, nu vă spălaţi o săptămână”.

Afirmaţia asta duhneşte de o aroganţă aproape la fel de gherţoiască precum insultele fanilor ei.

Andreea Bălan are dreptul să solicite un limbaj de bun simţ şi un ton politicos pentru că e un om care stă pe pagina lui proprie şi publică un mesaj de pace şi iubire. Şi ar avea dreptul să solicite un limbaj de bun simţ şi un ton politicos şi dacă ar fi o fată obişnuită cu bacul dat vara trecută, care lucrează la vitrina caldă, în Carrefour.

Politeţea nu e un privilegiu datorat boierilor şi divelor. Politeţea e ceva firesc în interacţiunea normală, de zi cu zi, între oameni normali.

Nu ai de ce s-o pretinzi de baza antimuzicii absolut execrabile pe care o făceai în 99 – 2000, când unica ta scuză era faptul că erai o adolescentă doritoare de popularitate, ca toate adolescentele.

Pseudoliteratura pe care o scriam eu în 99 – 2000 a rămas, SLAVĂ DOMNULUI, necunoscută publicului larg. Şi-i mulţumesc lui Dumnezeu şi Satanei pentru asta, alternativ. Scriam atât de prost în acei ani, când eram prea imatură să-mi conştientizez personalitatea artistică. Cam la fel de prost şi de afon precum cânta Andreea Bălan.

Dar presupunând că s-ar fi nimerit vreun adult suficient de sadic şi de însetat de bani să arunce pe piaţă textele alea de un amatorism bubuitor, şi publicul ar fi fost atât de idiot încât să pună botul – tot nu m-aş făli. Pentru că rahatul e rahat, indiferent câtă lume îl haleşte.

Andreea, fă-ţi ţie un bine şi redescoperă autoironia. Ai fost jenantă în perioada ta Andre. Jenantă big time. Falsai crunt şi cântai nişte texte oripilante pe coloane sonore de patru note. Te mişcai ca o cizmă şi te îmbrăcai ca o prostituată basarabeancă furată şi înţolită de un clan de cămătari bucureşteni de periferie.

Nu ai de ce să te lauzi cu asta.

Cere-le politeţe cretinoizilor nu pentru că ai fost vedetă, ci pentru că, între timp, ai devenit om.

E singurul argument de care ai nevoie.

Sursă foto: Facebook.

 

 ***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

 

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

12 Responses

  1. m says:

    Oamenii aia nu merita politețe daca se comportă așa. Trebuie să-și știe locul. Ce urmează, vorbit politicos cu isis?
    Și nici nu e lipsit de adevăr ce a zis 🙂

  2. Lorena Lupu says:

    N-am zis că ăia merită politeţe. Am zis că nu ai cum, uman şi artistic, să te lauzi cu antimuzica aia.

  3. Kathy Bates says:

    Așa o fi. Gherțoimea proastă de behăie din 1999-2000 o atingea pe prostituata travestită furată care se mișca precum o cizmă așa cum atinge azi sfintele moaște.

    Cu câteva mici-mici precizări:

    În 1999-2000 exista un singur site de escorte, olivia.ro, și cei mai mulți utilizatori cu dial-up 56k nici nu auziseră de el. Populația feminină din rândul gherțoimii care ajunsese prin Istanbul sau Nicosia la produs era atât de redusă numeric încât intra în eroarea statistică, iar cea masculină era aproape inexistentă. Iar anunțurile din ziare erau câteva ici și colo, nu 3/4 dintr-o pagină.

    E cam greu să îi faci pe gherțoi să te asculte când jumătate din populația feminină a comunei lor bate centurile orașelor din vest și văru’ Gigi își câștigă pâinea și motorina pentru BMW Pisicuță la un club de gay. În timp ce toată comuna știe asta și își dau coate când îl văd.

    S-a văzut că în astfel de împrejurări gherțoiul se exprimă cu alte organe. În grupuri de câte 7, noaptea, pe maidan.

  4. Lorena Lupu says:

    Atenţie la neatenţie. Eu NU am făcut-o pe fata asta prostituată. Nu-mi băga vorbe-n gură că ne supărăm şi ne banăm.

    Am zis că se îmbrăca de parcă ar fi fost.

  5. Dan says:

    Excelent punctat, Kathy ….

  6. m says:

    Cred că se lauda cu popularitatea muzicii lor de pe vremea aia, nu cu calitatea 🙂

  7. m says:

    Poți să o iei și ca un pic de insulta. Adică, baaa, voi sunteți genul cărora le plăcea muzica mea de atunci și va dati cocosi pe aici?
    Cred că nici ea nu are o părere prea bună despre perioada Andre , artistic vorbind.
    Oricum, am văzut și eu mai de mult cat de pro drepturile LGBT e și m-a surprins plăcut și pe mine. Surprins din punctul asta de vedere, al curajului.

  8. Kathy Bates says:

    Populația gherțoiască nu e atentă și nici interesată de ceea ce a zis Lorena Lupu sau Kathy Bates. Altfel, s-ar fi vândut milioane de exemplare din cărțile Lorenei Lupu, nu doar câteva mii.

    E interesată doar de motivațiile ei – cele ascunse, nu cele de suprafață. Întotdeauna prin adâncurile mai mâloase se învârt alte motivații față de ceea ce ar putea crede lumea care vede doar suprafața bălții.

    • Lorena Lupu says:

      Nu mă interesează dacă populaţia gherţoiască e atentă sau interesată, eu îţi spun ţie să nu-mi bagi vorbe-n gură.

  9. Banu Gina says:

    Vedeti-va fiecare de curtea voastra si ce aveti in curte.Pe vremea Andree fiecare din noi am avut casete cu ea si dansam pe melodiile ei in discoteca.A muncit de mica cinste ei.in anii 99-2000 acel gen de mizica se asculta si era in top.Bv Andreea pt tot ce ai facut .Iar frustratele din ziua de azi care nu valoreaza nimic jos capu.Rusine pt cei care o critica Succes Andreea!

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: