Cele 19 de grade ale lui Nicușor

Voi începe prin a puncta că,  neavând buletin de București, nu am putut vota, dar l-am susținut pe Nicușor în alegerile locale.

(Mi-e destul că fac circ cuțofilii pe pagina mea, nu mai am chef și de fanaticii USR.

Și să ne fie clar: prin cuțofili nu mă refer la iubitorul de animale obișnuit. Ci la haita de oengiști animaliști care bântuie netul cu agenda de a teroriza interminabil pe oricine li se pune lor pata. M-am convins cât de toxici, intruzivi, invazivi și bolnavi de ură sunt acești oameni când, după ce le promovezi n proiecte, îi susții, mai și donezi ba la o asociație, ba la alta, dar când primeşti și tu o mână de ajutor la PROPRIILE TALE PROIECTE de la cineva care nu le convine lor, se apucă să facă o campanie de hate împotriva ta, cu minciuni, născociri, aberații de cea mai joasă speță, insulte cringy și așa mai departe.

Mai că mi-aș dori să pot retrage acum, retroactiv, fiecare eurocent pe care l-am donat oricărei asociații de genul. Există oameni care îmi dau ordine pe banii lor; există oameni care îmi dau ordine pe moca, ziși și băgamiașpoolaînmorțiivoștridejavre, dar cuțofilii sunt genul de oameni care îți dau ordine pe banii tăi, ceea ce e muuult mai mult decât o să tolerez vreodată.

Și dacă mai continuă agresiunea, promit să fac niște jurnalism mișto de investigație, să vedem ce fac cuțofilii cu banii pe care îi primesc și cât ajunge concret la animale. Că prea m-au enervat cu misecuvenismul lor agasant).

Am închis această prea lungă paranteză, dar aveam nevoie să mai elimin din iritarea pe care mi-o stârnesc, de zile în șir, toate pzzzzdele astea quattro formaggi și toți nef**ii ăștia obosiți de labă care mă tot insultă cu cei mai abjecți termeni, apoi tot ei se dau biete victime și se vaietă de limbaj. Băăă, c*caților. Măcar aveți atâta verticalitate să vă asumați că dacă veniți voi pe tarlaua unuia să-i ziceți de a mă-sii, ăla ARE TOT DREPTUL LA BA PE-A MĂ-TII. Dacă vreți să fiți golani, asumați-vă că primiți înapoi exact golăneala pe care o livrați. iar dacă vreți să fim mimoze, fiți în morții voștri mimoze și când vă luați de viața mea. Jeguri bolnave. Ar trebui să vă culeagă hingherii pe voi și să vă eutanasieze dacă nu vă f nimeni 14 zile, și la cât sunteți de respingători ca persoane, garantez eu că nu vă f nimeni.

Dar divaghez iar. Scuze. Cum ziceam, acumulez iritarea de patru zile. Bă, fu… ok, ok. Să revenim la Nicușor Dan. Și la asigurarea mea că am văzut meritele lui Nicușor Dan de mult. Nu vreau un meci și cu biserica lui Nicușor Dan, care e la fel de pornită ca aceea de cuțofili.

Spre deosebire de diverse haimanale politice traseiste, care candidează ba la parlamentare, ba la europene, ba la locale, și schimbă partidul ca pe chiloți, Nicușor Dan a fost constant în demers. Primăria Bucureștiului. Bucureștiul a fost iubirea lui dintâi. Îmi amintesc diverse proiecte ale lui de urbanism, diverse acțiuni de apărare a monumentelor arhitecturale clasice ale Bucureștiului, diverse inițiative nobile și frumoase.

Chiar cred că Nicușor Dan e un om care iubește Bucureștiul și a candidat la primărie cu sută la sută bună credință.

Numai că…

Numai că eroarea de calcul a fost aceea de a promite în campanie lucruri pe care nu știa dacă le va putea oferi după ce va obține funcția dorită.

În fond, USR au făcut chiar campanie cu un afiș în care promiteau apă caldă.

Deși te întrebi de ce domnul din imagine face duș cu hainele pe el, dar nah, la 19 grade. 😀

Probabil că, dacă ar fi depins de el, Nicușor chiar ar fi dat agent termic întregului București. Înclin să cred că până și Firea ar fi făcut-o.

Numai că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, și partea cea mai tristă, descoperi socoteala din târg abia după ce ajungi în târg.

În plus, politicienii români nici nu sunt foarte buni la a prognoza realist socoteala din târg. Rar vezi un politician cu o campanie care să promită ceva raportat la realitatea de pe teren, bazat pe calcule și pe muncă de documentare. De obicei, campania românească de orice fel e o variație pe tema “Numai noi facem să curgă lapte și miere” alternat cu “Adversarul nostru e cancer pur şi cine-l votează are şapte ani de ghinion”.

Exact asta a fost şi capcana în care a picat Nicuşor. Credinţa naivă că undeva stă ascunsă căldura şi apa caldă, iar doamna Firea le ţine pitite după colţ şi nu vrea ea de-a dracu să dea la oameni.

În realitate, se lucrează cu nişte companii de pe vremea lui Pazvante Chioru, pline de funcţionari incompetenţi, pilele lu’ şi lu’, care căpuşează de ani buni fondurile destinate reparaţiilor şi chiar dacă le fac, le fac în dorul lelii, să fie nevoie de reparaţii şi peste două – trei luni.

Eu văd şmecheria asta la administraţia blocului în care stau. Lună de lună e ceva de reparat, şi încă câteva zeci de lei fond de reparaţii. De când tot reparăm, şi la cât am investit în reparaţii până acum, ar trebui să fim un zgârie nori cu pereţi de sticlă fumurie şi lifft care vine singur prin puterea gândului.

Cam aşa, dar la scară mai largă, toţi securiştii care conduc Radet şi celelalte companii similare.

E genul de caracatiţă pe care n-o poţi deznoda de unul singur şi nu la modul “Eu sunt Nicuşor şi vreau cutare”.

Iar situaţia asta trebuia anticipată şi evaluată just încă din campania electorală.

Nu “vă dau căldură la toţi”, că nu ştii dacă vei reuşi. Eventual “Voi face tot posibilul să vă dau căldură în condiţiile date”.

Şi atunci, când tu ai făcut tot posibilul, dar datorită unei extorsiuni a unui degajament, în casele oamenilor sunt în continuare 19 grade, tu poţi să spui: Încă nu i-am dat de cap, îmi pare rău, incompetenţa şi corupţia mă depăşesc pe moment. Iar lumea, informată corect încă din campanie, o să zică: da, înţelegem.

Dar când tu, ghidat de acest trend machist al politicianului care se laudă şi încordează muşchii ca un cocalar în călduri în faţa piţipoancei blocului, ai promis că rezolvi căldura uite aşa, ţac-pac, gluma ta cu ţările în care e normal să fie 19 grade în case pică proooost. Extrem de proooost. Şi iriţi cetăţenii care merg pe “păi a promis, nene, acum de ce nu ne dă”. Că nu toată lumea are răbdare să vadă situaţia mai în profunzime. “Ai zis că dai? Dă-mi, frăţioare, nu mă ţine aşa, că mi-a îngheţat cucul”.

Aştept cu interes să văd cum evoluează treaba. Probabil, în scurt timp se face cald din nou, că aşa e la Bucureşti, primăvara vine de ziua lui Ceauşescu. De aceea îşi şi permit reparaţii de mântuială. Ia să fi fost un oraş cu iarnă adevărată, frig de  înţepeneşti şi zăpadă de juma’ de metru. Să vezi ce muncă pe rupte ar fi fost să meargă treaba strună.

Până una-alta, Nicuşor, tată, uite un sfat de PR. Gratuit, că îmi eşti drag. Nu face glume proaste exact pe temele pe care te dădeai viteaz în campanie.

 

***

Dacă ţi-a plăcut acest articol, susţine site-ul cu o donaţie.

 

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

1 Response

  1. ana says:

    macar de-ar fi 19 grade. problema e ca la etajele superioare ale multor blocuri temperatura e mult mai mica. eu stau la et.9 si de 12 zile am 15 grade, am vazut ca altii se vaita ca au si mai putin. in baie am chiar 14, iar apa numai calda nu e, noroc ca lucrez de acasa, altfel nu stiu ce-as fi facut. intr-o zi am avut si avarie, dar ce sa vezi tot 15 grade am avut. l-am votat pe nicusor pentru ca nu puteam sa o votez pe firea, dar nu mi-am facut iluzii. dincolo de faptul ca nu stie sa comunice, decizia de a sacrifica 15-20% dintre bucuresti pt a nu avea avarii, desi avarii au loc in fiecare zi, mi se pare foarte proasta.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger