Oare sunt singura care sesizează cât de gay poate fi acest schimb de amabilităţi? El atacă, ea răspunde.
Guys! Cine credeţi că o cumpără pe aia cu “mă identific atât de tare cu locul meu de muncă, încât încep să-mi calc prietenii în picioare”? Dacă ar fi aşa, ar însemna că a dat rinocerita în voi, şi ar fi păcat. Înclin să cred că, înainte de a fi angajaţii trustului X (Realitatea-Caţavencu) sau Y (N-ai-tu-treabă-de-unde-avem-noi-bani), sunteţi oameni. De aceea, prefer să îmi spun că ăsta e modul vostru neconvenţional de a vă face coming-out-ul (ceea ce ar fi sweet), decât să cred că aţi început să vă muiţi slujind interese patronale (ceea ce ar fi foarte, foarte, foarte lame).
Ce le-a fătat mintea
damn those hippies!
Ce stiu eu: pana la un moment dat, atat el* cat si ea* au facut casa buna sugand pula lui Buscu din respect. Cand i-a preluat Vantu iarasi se intelegeau de minune sugand la doua puli: a lui Buscu (din respect) + a mogulului cu/fara batista si entuziasm pionieresc.
In martie 2010, la 4(patru) luni dupa alegeri-pierderea sperantei, s-a trezit constiinta ei* ca vrea respect, ca ea* n-a supt-o fara batista, ca ea* e virgina….alea-alea…o pula!
s-a ofticat ca presta pro bono.
Muie, atat ei* cat si lui*!
* = personaj colectiv
Laurenţiu, am o întrebare, fără legătură cu nimic: tu ai un job, eşti şomer sau ai afacere proprie?
3.
(moaca lui Laurentiu18 din “Alte mostre de prostie umană” nu-i a mea, eu arat f.f.f. bine)
ok. întrebări:
1.câtă libertate le dai celor pe care îi plăteşti?
2. e principalul tău scop profitabilizarea la maxim a afacerii în care ai investit sau nu?
“Ea” fiind gayul pasiv din ecuaţie, adică Manţi. Care s-a pus de bunăvoie şi nesilit de nimeni în poziţia nevestei.
e nasol ce se întâmplă cu oamenii ăștia de presă… dar pentru noi, cititorii, problema va fi întotdeauna aceeași: nu citești – ești neinformat, citești – ești dezinformat.
și acum off topic: pentru cititorii iubitori de pisici din cluj … click! pe numele meu pentru info suplimentar
am greșit linkul…. vă rog încercați acum! fără intenția de a-mi face trafic
ţi-l corectasem eu. în mod normal, te-aş fi banat cu link cu tot, la prima încercare – dar fiind despre animale, treacă de la noi. 🙂
sărutmâna!și pentru sfaturi!
Raspuns: am fost informat asupra “nu judeca daca nu vrei sa fii judecat”, “doar sfintii au dreptul sa judece lumea” si semnificatia cuvantului “compromis”.
astea nu-s răspunsuri la întrebările puse de mine.
şi ce interesant: mai sus, tu erai cel care judeca de zor.
Te-ai prins că articolul ăla era pentru vizite, nu? Bine, mai puţin de la pulifriciul gratis care a banat cam tot ce ţine de mine (de la numea la cele 4 adrese de mail, trecând şi prin numele blogului) deci nexam vizite de la el.
Iddea e că, din motive care nu cred că interesează pe nimeni, am lipsit din peisaj ceva vreme şi acum încercam să-mi fac o intrare în forţă. 🙂 Mă aşteptam mai mult să-mi sară în cap fanii lui Manţi da’ nici decum să deschiti tu un nou front de luptă la mine. A fost amuzant oricum.
PS: Cine pula mea e Mircea Popescu?
un blogar printre aceia ce domnesc peste vreo limbă. dar mai mult o dau. 😀
Si catavencu si camicaze sunt incercari de umor , ce pretentii sa ai de la oamenii care fac aceste incercari ? Un demers trebuie sa-l duci pana la capat , altfel ramane un insucces . Insuccesul naste frustrari .Asa s-a nascut camicaze .
Asta e o judecata de valoare , nefiind sfant , sper ca am dreptul …
Domnisoara , nu e relevant ca mantog s-a pus in postura sotiei , revista camicaze e libera pe internet , poti scrie oricand despre continutul pestilential al produsului lor , daca revista e buna “polemicile” acestea sunt stupide , daca revista e de cacat , atunci oamenii care o fac au relevanta . Si polemicile au sens…Eu , recunosc , nu citesc (nu pot , am incercat,am senzatia ca n-am timp de asa ceva..) revista camicaze.
Asa mi se pare corect , sa analizezi cuvantul , nu oamenii .
Nu , nu apar pe nimeni , eu tin cu tine pentru ca imi placi !
iar mie mi se par naşpa verdictele de genul “sunt încercări de umor”. săptămâna trecută am râs în hohote de patru articole din caţavencu şi de vreo trei din kamikaze. deci mai sunt şi reuşite, nu doar încercări.
mi se par naşpa generalizările, de fapt.
Tu râzi la Kamikaze şi la Caţavencu? Io râd doar la bancurile din FHM. La Kamy sau la Caţa cel mult zâmbesc.
Da, râd. Să ştii că eu pot să mă înjur o după-amiază întreagă cu un om şi să-i recunosc valoarea în continuare.
Nu-s genul mic-frustrat care, dacă se ceartă cu cineva, începe să-l ponegrească. Chiar dacă m-ar bana Piticigratis mâine (nu e exclus s-o facă 🙂 ), tot un pamfletar talentat ar rămâne, din pedeveul meu. Iar Manţog ar fi bun pe narativ, are talentul de a crea atmosferă – păcat că îşi fute talentul scriind despre fotbal şi alte căcaturi.
Nu sunt de acord cu tine. Pitici gratis are un talent deosebit de a inventa figuri de stil deosebit de amuzante chiar şi atunci când sunt deosebit de vulgare. Dar sincer eu nu îi simt sclipirea de pamfletar. Iar Manţi AVEA talentul de a crea atmosferă. Rămân la părerea că cele mai bune texte ale lui sunt acum doar cele în care se ia de alţii. Şi da, fotbalul şi pariurile sportive îi eclipsează calităţile.
În ceea ce priveşte gradul de amuzament, da, râd uneori la ei pe bloguri. Dar la publicaţiile la care activează nu râd nici gâdilat. Parcă nu ar scrie cu acelaşi condei.
aoleo, cum am ajuns să îi bârfim pe colegii noştri din presă. 😀
cum nu îi simţi sclipirea de pamfletar? are talentul de a detecta EXACT trăsătura caricaturizabilă a unui fenomen şi de a stoarce din ea hazul până la ultima picătură. şi da, figurile de stil deosebit de vulgare îl ajută în asta. Iar la pagina de Monden e ca peştele în apă.
Manţi nu AVEA, ci ARE. Doar că nu FOLOSEŞTE. E greu să CULTIVI talentul dat de mama natură, E mai simplu să PIERZI timpul aiurea cu prostii. (uite că am majusculit toate verbele. :P)
Şi, na, la publicaţii te mai bat şefii la cap, nu eşti 100% on your own. 🙂
Colegii tăi din presă. :p Eu deşi am terminat jurnalismul nu m-am simţit în largul meu în breasla asta şi m-am reprofilat. Aşa că nu am nici o jenă în a-i lua la treişpe-paişpe pe amândoi laolaltă. De acord cu tine la ultima afirmaţie. La restul, hmmm… cân îi iei unuia toate caracteristicile la rând şi începi să-ţi baţi pula de ele, imposibil să nu i-o nimereşti şi pe cea caricaturizabilă. Asta e impresia pe care mi-o dă. Dar mă rog, ai zis că-l ştii personal pe Radu şi probabil că-l cunoşti mai bine. În privinţa lui Manţog, e posibil să ai dreptate dar deocamdată nu se mai vede. Aşa că până la proba contrarie rămân la părerea mea (impertinentă). 🙂
PS: Monden? Ştiam că nu-i place să i se spună că-i pe monden. Cică el e pe moravuri. 🙂 De Alexandru vorbeam.
Yeah, whatever. Şi frizerii sunt hair stylists.
“când îi iei unuia toate caracteristicile la rând şi începi să-ţi baţi pula de ele, imposibil să nu i-o nimereşti şi pe cea caricaturizabilă”. bun, acum recunoaşte şi tu că modul în care face Radu chestia asta e o adevărată artă a crescendo-ului în grotesc şi scatologic, cu efect de wow. Şi nu am nimic de câştigat de la Radu – da’ chiar nimic, o spun doar pentru că aşa e.
De Manţog îmi pare rău. Nu i-ar strica o lovitură puternică în coaie, să-l trezească. Mă gândesc doar că, dacă Marin Preda (alt oltean), nu trecea prin toată persecuţia comunistă, nu scria “Cel mai iubit dintre pământeni”. (Ştiu că sună îngrozitor ce spun acum, dar, da, poate o suferinţă ar declanşa talentul lui Manţog. Pentru că omul ăla chiar ar putea scrie literatură.)
Nu sună îngrozitor. Sună a pitici gratis.
nu e de pitici gratis, pentru că nu am zis-o nici cu răutate, nici cu intenţia de a ridiculiza. chiar cred că manţog e un tip foarte talentat, şi chiar cred că nu îşi valorifică potenţialul.
dar, na, e mic. 25 de ani. la vârsta asta eu mă jucam cu păpuşile. (glumeeesc. :D)
Şi tocmai asta cred că mă scandalizează pe mine la Radu: grotescul şi scatologicul. Adică, plm, nu poţi să pui caracteristicile astea două într-un text în care vorbeşti de sinuciderea lu’ MM sau de faptul că unul bolnav de leucemie şi-a făcut un blog ca să adune fonduri şi mai mult decât să vorbeşti, îţi baţi taraba de ele. Apoi te aştepţi să primeşi aplauze şi, deşi o arzi în indiferenţă, atunci când îţi iei fluierăturile de rigoare dai cu ban-ul în stânga şi în dreapta.
grotescul e o categorie stilistică, Victor. Eşti un om cult, nu poţi reacţiona la grotesc ca o croitoreasă.
Ai citit cele 120 de zile ale Sodomei? Nu ţi s-a părut fascinantă acumularea scabrosului până la paroxism? Când îţi spuneai: mai mult de atât nu se poate – de Sade îţi demonstra că se putea.
Încearcă să vezi dincolo de binele şi de răul imediat şi să citeşti textele acelea ca pe nişte exerciţii de stil.
Bun, dar hai să gândim ca şi croitoresele din primul meu paragraf: “Aoleu, ce porcos scrie Radu!” Ce ţi se pare mai porcos – textul lui, sau infinita telenovelă a tabloidelor şi a OTV-ului despre MM? Pentru Dumnezeu, i-au publicat unii şi raportul de autopsie. Sincer, e mai scabros decât textele lui Radu – pt. că piticu făcea doar exerciţii de umor negru, iar tabloidele publicau raportul ca pe ceva serios. Ce e mai spooky?
Nu, nu l-am citit nici pe de Sade şi nici pe Dali tocmai din cauza asta. E o figură de stil, dar sunt liber să nu-mi placă. Mă îngreţoşează. Cum mă îngreţoşează şi presa pentru croitorese, cum bine ai punctat tu. Grotescul şi scabrosul îmi dau o stare de jenă, pur şi simplu. De-aia nu mă mai uit nici la filmele de groază. E ca şi când m-aş uita la un rahat. Pur şi simplu nu e în registrul meu de preferinţe.
Şi până la urmă cu ce e diferit Radu faţă de media? Şi unul şi celelalte urmăresc ratingul prin scandalizare. Eu am curaj să-mi pun oole rămăşag că nici măcar 2% din toţi comentacii lui Radu nu îl interpretează pe Radu la fel ca tine. Şi radu ştie asta.
Şi cine dracu’ m-a acuzat că-s un om cult?
OK, eşti liber să nu îţi placă grotescul. Dar atunci… ce căutai pe blogul lui Radu? Uite, eu ştiu că nu mănânc porc, deci nu mă învârt în hipermarket printre rafturile cu carne de porc.
Radu e diferit faţă de media prin stil. Grotescul cu stil e o superbă artă noire, grotescul fără stil e un ţăţism jalnic. Cam ca diferenţa dintre un nud artistic şi o poză cu fata de la pagina 5.
Modul în care îl interpretează comentacii lui Radu e definitoriu pentru ei, nu pentru el. Ia primii 50 de oameni care îţi ies în cale. Câţi îţi vor face diferenţa la degustare dintre un vin negru sec de rezervă şi o poşircă distribuită în recipiente de plastic de 5 litri? Poate nici unul. Asta nu înseamnă că nu există o diferenţă.
Iar Radu ştie asta, dar nu are ce face. Şi eu mi-aş dori doar comentatori spirituali şi inteligenţi, dar na… nu ni-i alegem noi.
În cazul ăsta nu mai comentez la tine pe blog. 😀
Trebuia să pui şi tu disclamer.
PS: Dacă ştiu să fac diferenţa dintre un sec de rezervă şi o poşircă la pet, se pune? Pot să comentez în continuare? Am o colecţie de vinuri destul de drăguţă, zic eu. 🙂
Disclaimer cu ce? “Visit at your own risk”? 😀
Nu. “Comentarea interzisă comentacilor neinteligenţi şi nespirituali”
păi întâi să-mi dovedească neinteligenţa şi nespiritul, şi le interzicem după aceea să comenteze. 😛