Zilele astea, am multe pe cap. Tratamentele mele pentru polipi şi sinuzită, pe de o parte; faptul că am vândut cu succes un teren, pe de alta, şi toată lumea mi-a spus că aş putea dezvolta pe pagină o rubrică de imobiliare, pe de alta; şi am ratat scandalul momentului.
Un profesor universitar s-a dus să predea într-o fustiţă drăguţă. Şi a înnebunit internetul. Începând cu jurnaliste de monden, irelevante de cel puţin zece ani şi terminând cu nea Caisă din Bolovăneştii de Vale, care nu se îngrijeşte de faptul că vin facturile şi alocaţia copilului e deja băută, ci de faptul că undeva, în depărtare, un profesor alege să poarte fustă, pe corpul lui personal, care îl priveşte direct.
OK, nu-l cunosc pe Andrei Nae. Poate se identifică drept el, ea sau they. E dreptul lui democratic, şi minimul de graţie pe care pot să-l ofer e să îi respect identitatea.
Cert e că omul nostru e o persoană liberă într-o ţară liberă. Asta înseamnă că se poate îmbrăca, slavă Domnului, cum doreşte.
Eu port pantaloni 99% din timp, pentru că nu suport fustele. Dacă ar veni cineva să mă agaseze cu ce să mă îmbrac din banii mei, pe corpul meu, l-aş reclama la poliţie pentru hărţuire. Dacă încuiaţii tradiţionalişti care s-au apucat să hărţuiască primele femei purtătoare de pantaloni ar fi avut câştig de cauză, azi am fi umblat toate în fustă, inclusiv iarna, la -20 de grade. Slavă Domnului că progresiştii au câşzigat-o pe asta.
Şi atunci a fost argumentul ăla imbecil: Cum îi explic copilului meu că mă-sa poartă pantaloni?
Copiii sunt mai inteligenţi decât ai crede. Prind foarte repede ideea că fiecare se poate îmbrăca cum vrea, cât timp nu se văd punctele sensibile ale anatomiei. Aşa cum prind foarte repede şi ideea că unii bărbaţi iubesc bărbaţi, iar unele femei iubesc femei, şi mai sunt şi cei nesătui, care iubesc pe toată lumea.
Dacă ar fi lucruri cu adevărat importante de care să protejezi copiii, iată: Neglijenţa părintească. Violenţa domestică. Lipsa resurselor în familie. Bullyingul şcolar. Abandonul şcolar. Anturajele violente şi abuzive, formate PRIMORDIAL din bărbaţi straight. Analfabetismul funcţional. Etc., etc., etc. Mulţi copii concepuţi pentru alocaţie sau pentru a-l ţine pe Gogu legat de Maricica sunt la modul:
-Ştii, Mirciulică, sunt bărbaţi care vor să poarte fuste.
-Să le fie de bine şi sănătate. Noi ce mâncăm azi?
Eu susţin călduros dreptul fiecăruia dintre noi de a se îmbrăca, de a se accesoriza, de a se coafa, de a se machia şi de a alege stilul care ni se potriveşte. Indiferent de gen, orientare, identitate. Şi aşa cum mie îmi place să port pantaloni groşi de stofă iarna, pot înţelege că un bărbat simte nevoia unei fustiţe uşoare de in vara pe caniculă. Pot înţelege că un bărbat simte şi el nevoia să-şi corecteze tenul cu fond de ten sau concealer, să-şi acopere firele albe cu vopsea sau să îşi contureze ochii cu creion negru. Pot înţelege că stilul e expresie personală şi cred că fiecare dintre noi avem dreptul la asta, în mod egal.
Dar mai sunt imbecilii care suferă de diaree verbală pe paginile tale şi dacă le spui să mai facă şi ei ceva util cu vieţile lor de la al 40-lea comentariu redundant şi obositor în sus, ţipă crizaţi că le limitezi libertatea de expresie. Şi tot ei, când vine vorba de fusta altuia: „Huo, jos Europa şi jos gayii.”
Păi, bine, mă, deșteptule, Europa și gay-ii nu au și ei libertate de expresie, exact ca tine?
Unele femei vor să-și exprime latura masculină a personalității. E DREPTUL LOR.
Unii bărbați vor să-și exprime latura feminină. E DREPTUL LOR.
Și tu poți să ai o conversație de 5 minute cu copilul să-i spui sec că e dreptul fiecărui om să fie ce vrea el să fie, și că nu e treaba ta să fii cenzor peste vestimentația altuia.
Universitatea București a dat un mesaj în care a zis că e dreptul profesorului să poarte ce vrea, cât timp e decent. Caz închis. În loc să te tufă grija cum se îmbracă alții, întreabă-te când ai petrecut o oră de joacă și atenție pozitivă cu copilul tău. Că de asta are nevoie, mai mult decât de spaime imaginare. Mie nu bărbații în fustă mi-au ruinat copilăria, ci faptul că părinții mei erau absenți, fiecare în modul lui, și nu te bazai pe ei cu absolut nimic niciodată.
Cum se face că ne crizăm dacă fusta e pe scena Eurovision sau la catedră, dar nu avem nici o reacție când fusta e în altar? Ce e veșmântul preoțesc, dacă nu o lungă rochie de nănașă din Apahida care vrea să se împopoțoneze luxos la nunta primarului?
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
***
Dacă îți plac aceste articole, poți alege să-mi oferi susținerea de care am nevoie.
e dreptul fiecăruia să fie penibil, dar să nu se plângă după aia dacă din cauza circului său alții nu vor mai colabora cu el, sau nu o să-l susțină. Având în vedere istoricul lui, sunt slabe șanse să aibă probleme ușor mintale, făcute pe bază de stres sau de orice altă natură. 99% e un troll, dar oamenii normali la cap nu acceptă în general bătaia de joc și nu sunt obligați să-i suporte circul.
Bun argumentul că și femeile poartă pantaloni.
Dar cred că ar trebui să facem o diferență clară:
Există civilizații în care bărbații poartă fustă: Scoția, Irlanda, Asia de Sud-Est, Grecia, ș.a.m.d. Chiar mi-aduc aminte de o imagine publicată în ziare, acum vreo treizeci de ani, a unor oficiali filipinezi purtînd fustă, sacou și cravată. Să nu mai vorbesc de imaginea celebrului Sean Connery care purta la întălniri festive și oficiale celebrul kilt cu sacou și cravată.
Iar aici cred că vorbim de o fustă masculină, că nu cred că respectivii au dat iama în garderoba soțiilor lor…
Dumneata, Lorena, de unde îți cumperi pantalonii? De la sectiunea pentru bărbați sau de la secțiunea pentru femei? Se știe că spre deosebire de bărbați, femeile sunt mai late în șolduri…
Port și de la bărbați, da. Dacă arată bine pe corpul meu, se cumpără.
ce mi s-a parut mie aiurea e ca in povestea asta s-a pus accentul pe “barbat in fusta” (ca daca era vorba de femeie in pantaloni, nu mai interesa nimeni), si nu pe cum arata fusta, in circumstantele date (ok, pe care de fapt nu le stiu. nu mi-am dat seama daca asa se imbraca omul cand preda sau doar cand merge la casierie, dar de dragul discutiei…). cred ca si in cazul asta lungimea conteaza, principalul nu ar trebui sa fie “barbat in fusta” (prima oara ti se pare ciudat, dar in timp te obisnuiesti), ci daca genul acela de fusta e potrivit cand esti cadru didactic si predai. daca o femeie cadru didactic venea cu fusta aia in fata elevilor/studentilor la ore, ni se mai parea nepotrivit? mie da, dar probabil ca e si chestie de gust.
in urma cu ceva timp am asistat la o discutie, in care doi tipi povesteau cum nu se puteau concentra la ore ca venea profesoara imbracata in fusta stramta si nu-si puteau lua ochii de la posteriorul ei cand scria la tabla. in cazul asta cine era de blamat: biologia baietilor adolescenti sau decizia profesoarei de a se imbraca intr-un anumit fel?
Baietii aceia trebuie sa invete sa se controleze si sa se concentreze in ciuda “distractiilor” (sau ceea ce percep ei a fi distractii), cu totii invatam ca viata tine si de autocontrol , anduranta si ca nu ne serveste nimeni pe tava chestii. Daca o dam cu biologia, o sa ne cacam/ pisam pe strazi ca animalele si da, asta se intampla dar tot asta ne reduce la stadiul de animale si atunci de ce ti se pare ca ai avea drepturi mai multe decat un animal?