Hotărâre

(fragment din poemul “Prin Hyde Park – neterminat”)

De acum, nu mai ascult decât poveşti la persoana a treia!

Poveşti de la distanţă…

Poveşti care să nu te privească, şi să nu te solicite
Poveşti care să nu te lege de povestitor
Şi să nu-i dea ocazia povestitorului să se lege de tine.

De acum, îmi construiesc un suflet de piatră
Îl mobilez cu beton şi granit
Şi îl îmbrac în plăci de marmură!

În sufletul meu de piatră o să fie o temperatură constantă de zero grade –
Fahrenheit.

N-o să intre nici măcar un picioruş de insectă
Fără să se transforme pe loc în stalactită
Sau stalagmită –
depinde pe unde va încerca să forţeze intrarea.

În sufletul meu de piatră nu va bate vântul niciodată,
Să nu răscolească nici măcar un fir de praf
Totul va fi calm, static…

şi măreţ. Neapărat măreţ, că aşa e granitul.

Iar eu,
Stăpâna acestui magnific suflet de piatră
Voi duce o minunată viaţă
De piatră
Mobilată cu beton şi granit.
Şi acoperită cu plăci de marmură.

Voi uita nu numai suferinţa
Ci însăşi existenţa acestui cuvânt…
Şi faptul că odată, dicţionarele au găzduit între paginile lor
Un substantiv de gen feminin,
Cu origine franceză,
Şi definiţia:
“Durere fizică sau morală; starea celui care suferă…”

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

No Responses

  1. wishful thinker says:

    Un suflet de piatra , asteptand sa fie sculptat, remodelat, reanviat…..sau o piatra cu suflet.
    Am senzatia ca volumul asta reflecta trairile tale .Oricum abia astept sa-l citesc, ca nu te stresam degeaba cu intrebarile.Mai ai de lucru la el?

  2. Lorena Lupu says:

    Mi se pare oarecum firesc să reflecte trăirile mele şi nu pe ale vecinului de vizavi, de vreme ce nu vecinul de vizavi l-a scris.

  3. Cri says:

    O hotarare ce tine doar cat poti sa’ti tii repiratia,doar o hotarare…slava cerului…

  4. Lorena Lupu says:

    precum am zis e doar un fragment. am bunul simţ să nu ofer nimănui o sută de pagini de monotonie. 🙂

  5. wishful thinker says:

    Ma gandeam la trairile din ultima vreme si la celalalt fragment , cu finalul.Emana tristete, singuratate.Bine sunt doar fragmente si cateva cuvinte pot schimba sensul unui volum intreg. Inceputul e mai vesel ? :)) glumesc.Oricum ar fi tot vreau sa-l citesc.

  6. Lorena Lupu says:

    Băi, acum nu e vina oglinzii faptul că societatea este aia care este – şi nu e vina omului că ajunge să prefere să stea singur decât să fie futut la icre.

  7. bacaoanul says:

    Bacoviene versuri
    S-ar zice ca Moldova
    e tara ta, Lorena.
    Doar de singuratate
    oricum n-ai scris prea mult
    Familia ( de pe blog)asteapta
    ceva nou de la tine.
    Indura-te , printesa
    si da-ne iar din sufletul tau.

  8. Lorena Lupu says:

    Înseamnă că nu l-ai citit în viaţa ta pe Bacovia. 🙁

  9. wishful thinker says:

    bai,….
    Am zis eu cumva ca e vina cuiva, sau ca e o vina sa preferi sa stai singur, trist, dezamagit?
    Cea mai mare parte a vietii o petrecem singuri si tristi, chiar daca nu recunoastem asta.Putini sunt cei care au curajul sa-si recunoasca singuratatea sufleteasca, sa spuna ce simt cu adevarat.Cred ca fericirea este de fapt o multitudine de stari si trairi acumulate intr-o perioada de timp.Nu cred intr-o fericire permanenta si oricum cred ca m-as plictisi.Si probabil daca scriai despre asta si mai puneai si niste sirop deasupra , nu mai avea cine sa te futa la icre.Sufletul tau e ca o oglinda sparta , din cand in cand mai aduni cate un ciob pe care ni-l arati cu umor si ironie, unii rad ca prostii sau comenteaza aiurea.Din cioburile mai mari ,rasare cate un rondo, cate un bataus.Din bucata ramasa pe perete o sa apara Hide Park .O sa ne plimbam pe carari batatorite, o sa ne ratacim printre umbrele tale si o sa intelegem fiecare atat cat ne duce capul.( cu sau fara futut la icre).
    Weekend placut!

  10. Lorena Lupu says:

    Deci ceea ce mă irită la TOATE comentariile tale (în afară de frecvenţă) e acest “preferi să stai singur, şi aşa, şi pe dincolo”, de parcă m-ai acuza de cine ştie ce.

    Nu e vorba de cine ştie ce preferinţe twisted – e pur şi simplu vorba de a alege dintre o mie de forme de rău, pe cel mai suportabil. Despre asta e vorba.

    E uşor să bravezi, să faci pe bengosul “mamă, ce iubit îs io, trăî-ţi-ar famelia”, “am valoare şi-s bengos” etc. Asta ne duce la postarea mea cu Hard 2 Get.

    Eu nu am de ce să fiu Hard 2 Get, sau Easy 2 Get, pentru că nu mă pasionează să simulez fiţe şi figuri – şi nici să le suport pe ale altora. N-am simulat în viaţa mea nici simpatie, nici vreun orgasm, nici limbi în cur, nici nu m-am milogit pentru un os de ros, ca după aceea să fac pe cocoşul roş. Sunt exact cât sunt şi ce sunt. Şi, da! ador singurătatea. mă odihneşte, mă stimulează şi mă inspiră. E vreo problemă?

    Weekend plăcut şi ţie.

  11. wishful thinker says:

    Ce ironie, am fost sincera , te-am apreciat pentru ce esti si ce faci .Daca asta am simtit, asta am spus.Imi pare rau ca intelegi altceva.Nu m-am milogit si n-am dat limbi nimanui si pentru ce am facut pana acum am muncit din greu , am sacrificat si pierdut altele.Nu am nimic in plus si nici nu sunt bengoasa h2g etc.Sant o fraiera si o singuratica .Nu-mi pasa ce cred altii pentru ca am sufletul franjuri, nu ai ce sa jignesti , nu are ce sa ma doara.Mi-a mai ramas un gram de mandrie care rabufneste din cand in cand si tristetea pe care glumele tale au alungat-o de multe ori.Asta e, crezi ce vrei, simti ce vrei.Mie mi-a facut placere “intalnirea” cu tine, probabil ca nu stiu sa o arat.Poti sa faci ce vrei cu comentul…….dramoleta- cum ai zice tu cu ironie.

  12. Lorena Lupu says:

    Uite şi acest comment – încă o chestie enervantă la culme, pe care o tot faci.
    Iar şi iar. Şi mă pui să repet acelaşi lucru iar şi iar.

    Eu mă iau de o frază a ta – un clişeu enervant – o afirmaţie şi atât, iar tu începi să îmi povesteşti viaţa ta de la origini şi până în prezent.

    Ţi-am spus de enşpe mii de ori: frăţioare, NU MĂ LEG DE VIAŢA NIMĂNUI. MĂ LEG DE AFIRMAŢII.

    În cazul ăsta, m-am legat de afirmaţia

    ” o vina sa preferi sa stai singur, trist, dezamagit?”

    cu care mă tot intoxici.

    Poate, dincolo de această afirmaţie, eşti minunea minunilor, cea mai adevărată şi cea mai tare. Bravo ţie. Dar ACEST CONTINUU ŞI REPETAT CLIŞEU mă enervează.

    Cum puşca mea s-o bolduiesc-italicizez-capslockuiesc mai clar, să înţelegi că nu mă leg de viaţa ta şi să nu începi de fiecare dată să îmi povesteşti ce om eşti tu de fapt, când eu mă refer la câte O FRAZĂ?

  13. bacaoanul says:

    Ai dreptate cu cititul lui Bacovia,am retinut numai chestia aia cu :
    “PLOUA, PLOUA PLOUA/
    VREME DE BETIE/
    DAI CU TESLA-N …BEEP../
    CE MELANCOLIE”,
    dar si aia cu :
    “LICEU, CIMITIR AL TINERETII MELE/
    PROFESORI PEDANTI, EXAMENE GRELE…..”
    si ale adevaruri istorice(sau isterice).M-am oprit aici cu pregatirea de cultura generala si injuratura mea preferata era intr-un timp :”fi-mi-ar liceu’al dracu ‘!”

  14. Lorena Lupu says:

    Rima asta cu “plouă” şi “ouă” era preferata grădiniţei – la vremea aia. Ne dădeam pe leagăne şi cântam aşa:

    Plouă, plouă
    Babele se ouă,
    Ouăle-s de lut
    Babele… ar vrea da’ n-au cu cine. (Şi jur că habar nu aveam şi nu mă gândeam pe atunci ce stă de fapt în locul lui “ar vrea da’ n-au cu cine.” 😉 Aşa era cântecu’. )

    Şi acum serios: Între noi fie vorba, “grosul” liricii lui Bacovia nu e în versurile astea.

  15. cutza40 says:

    Imi place poezia

  16. bacaoanul says:

    eu as polemiza mai departe, dar daca nu l-am citit !Atata stiu, ca era torpiculos de periculos, aveau ei ceva cu plumbul, era o chestie cu abatorulde genul : “sunt cativa morti in oras, iubito…nige senin pe cam la abator” le cam plagia din “Le fleurs du mal”, al unui francez betiv care bea absint, a fost prof de romana la liceul din BACAU, din fericire eu nu l-am apucat, si chestia cu babele e sigur adevarata, eu am avut o experienta.

  17. bacaoanul says:

    …..si uite asa am mai facut praf un stalp al literaturii romane dintre cele 2 razboaie, de fapt 3 cu cel balcanic.De fapt , cine-i mai citeste ?

  18. Lorena Lupu says:

    Păi noi nu polemizam acum. Polemică înseamnă ca ambii participanţi să aibă puncte de vedere foarte bine definite – şi opuse, şi să se bombardeze unul pe altul cu argumente.

    Şi nu, nu mi se pare că Bacovia ar semăna cu Baudelaire şi cu “Florile malului” ( 😛 ) Baudelaire are versuri mai viscerale, mai brutale, operează pe cord deschis, iar Bacovia creează atmosfere aproape muzicale, cu cuvinte care sună bine – deci operează mai mult cu stări care ţin de estetica auditivă.

    Later edit: acum ţi-am observat cel de-al doilea comentariu, şi am o veste tristă: ca să faci praf un scriitor – orice scriitor – primul pas e să îl citeşti. Mi se pare ridicolă impresia asta a unora că din două înjurături pot anula orice valoare.

  19. matinight says:

    “prin hyde park” va fi o epopee a zilelor noastre?

  20. bacaoanul says:

    Cred ca am vrut sa spun poleniza !?
    Asta meserie ,frate. sa fii polenizator! Din floare-n floare din pistil in pistil, din stamina in stamina. Sa polenizam, iubitilor, tot ce intilnim.
    Cinstit sa fiu, Bacovia nu-mi place, e prea trist, si-asa totul e trist daca te gandesti, plus ca mai era si bolnav1
    E prea scurta viata de polenizator ca sa ma gandesc la bolile lui x, y, z si sa-mi transmita si mie starea lor de spirit.
    Sincer as vrea sa te fi facut sa zambesti, nu stiu ce sa mai aberez, dar cred ca ma opresc aici din bun-simt.
    Printeso, e prea scurta viata ca sa fim tristi !

  21. oblivion says:

    astept cu nerabdare si volumul “Prin Hyde Park”. am citit si rondo si batausu’ (primul mi-a placut mult mai mult decat cel din urma :P) iar acum astept volumul de poezii (sa vedem ce mai scoate domnisoara lorena din turbinca 😕 )

  22. Lorena Lupu says:

    matinight: sort of.

    băcăoanul: să stau acum să explic că valoarea operei unui om nu constă în suma bolilor lui (sau nu e invers proporţională cu bolile lui)? cred că nu are rost.
    îţi urez o viaţă frumoasă de polenizator în continuare – şi ia un sfat prietenesc: dă-ţi cu părerea despre chestii pe care le ştii.

    cum ar fi mă duc eu pe forumurile de IT-işti, să mă bag în discuţii de specialitate – nu-i aşa că ar râde ăia de mine de ar cădea sub scaune?

    oblivion: mi-a explicat domnul octavian soviany că în stilul meu din bătăuş scriu nu ştiu câţi, dar în stilul meu din rondo nu scrie nimeni.

    iar eu, la rândul meu, i-am explicat că nu vreau să fiu paulo coelho, să descopăr o reţetă şi să o aplic în toate volumele, ci vreau să decantez o reţetă nouă pentru fiecare creaţie în parte. cu riscul de a da optzeci de chixuri de acum încolo.

  23. bacaoanul says:

    Daca ai ras de mine, inseamna ca mi-am realizat scopul. Atat am dorit: sa razi !
    Chiar! Daca ar fi profesori de ras, mi-ar face placere sa fiu unul dintre ei. Ce crezi, noi, astia de azi, radem destul sau ne abtinem prea mult?
    Faptul ca sunt un ignorant la multe din lucrurile de aici discutate, poate fi si un avantaj.
    Insa nu umblu dupa avantaje, doresc cu ardoare sa descretesc fruntile unora si altora.Asa inteleg eu scurta mea misiune in aceasta dimensiune.

  24. Bilă says:

    După o primă citire mi-am spus că e “beton”. După o a doua citire, m-am gândit la cum mi-aş fortifica sufletul în preajma iminentului asediu şi apoi m-am gândit că în felul ăsta ai putea face piatra să simtă si ea. Pe urmă, am postat rândurile ăstea.

  25. Lorena Lupu says:

    măi, m-ai uns pe suflet cu acest comment. Arta de a manevra cuvinte – lucru mare, domnule!

  26. Cri says:

    “precum am zis e doar un fragment. am bunul simţ să nu ofer nimănui o sută de pagini de monotonie”,cred ca iar trece un nor pe deasupra Romaniei 😀 ,adica n’am prea inteles raspunsul,dar “va fi în curând downloadabil de pe http://www.liternet.ro” mai este valabil ca nu l’am prea gasit downloadul.

  27. Lorena Lupu says:

    Nu, nu îl punem pe http://www.liternet.ro, îl vrem în format hârtie. ms că mi-ai atras atenţia, să corectez.

  28. emma says:

    am citit si cateva comentarii la adresa lui bacovia . un mare simbolist roman . imediat ma gandeam la poetu` brumaru care este un veritabil cunoscator a lui george bacovia.
    “plumb-ul” – pare a fi leitgedicht-ul din ciclu bacovian . in orice caz nu degeaba este supra-numit si “landschaft der seele” .

    p.s. mademoazela lorena : fi si tu un peu mai accesibila cu publicul – altminteri – declansezi o serie de inhibitii – care pot provoca adevarate traume …prin puternica ta personalitate .

    salutari…

  29. Cri says:

    Ok!Zancs!

  30. Lorena Lupu says:

    emma: Nu mi se pare că am fost inaccesibilă decât unde a fost cazul. Treaba e foarte simplă: cine comentează cu rost, habar şi decenţă – e bine primit şi apreciat – şi asta nu o poţi nega – , cine scoate prostioare, e atenţionat gentil, cine scoate prostii pe bandă rulantă, e tras zdravăn de mânecă.

    În rest, îţi apreciez cunoştinţele de limbă germană, dar puteai spune şi româneşte “plumb” e “poemul de bază” al etc. etc., respectiv “peisajul sufletului”. nu de alta, dar nu tot publicul căruia îi plângi tu de milă ştie nemţeşte, şi poate-i traumatizezi. 😀

  31. emma says:

    :)) na ! oricum ai umor 🙂
    a, cum zici ma chere ? bruderschaft ? ups 🙂

    o zi frumoasa !

  32. Lorena Lupu says:

    eu îi zic brudărşaft, la mişto, când intră un neţesălat pe-aici, şi mă abordează cu “fah”, cu “pisi”, cu “scumpete” sau după caz, cu “panaramo” şi “muisto”.

    Atunci îi explic că noi nu am băut aşa ceva, şi nu e cazul să ne alintăm. 😛

  33. Dan Iancu says:

    a măsura un obiect
    a-l reduce la o limită liniştitoare
    cognoscibilă
    ca şi cum ai cunoaşte cu mîna sau ochiul
    cu mirosul sau urechea
    cu sufletul sau buletinul de ştiri
    a închipui finitul ca o balanţă

    unitatea de măsură? alternativă.

  34. Anthea says:

    Asa e, piatra nu simte intepaturile altora sau pietrele aruncate, nici nu le prinde sa le arunce inapoi…pacat ca zidurile pe care si le construiesc unii sunt atat de rigide incat le sunt atat aparare cat si puscarie.

    Se vorbea ceva – nu mai stiu la care postare – despre nevoia de singuratate. Daca nu e vorba de izolare, singuratatea poate fi un lucru bun. Cand esti singur iti dai seama care e adevarata valoare a imaginii de sine, cand esti singur si e liniste te poti bucura de compania propriilor ganduri (tricky part e ca trebuie sa le si ai, altfel nu functioneshte treaba). Iar sagetatorii sunt cam cei mai potriviti cu singuratatea, fara sa trebuiasca sa o tolereze sau sa se ‘impace’ cu ea.

    Postarea ta mi se pare inspirata de una din ideile Zanei, cu cei care isi pun masca de ‘duri’ si in felul asta cica se protejeaza de toti si de toate.

    Eu as zice ca aceia care chiar au idei precum cea din poezia ta, trebuie sa se lamureasca ca durerea si nefericirea si toate alea izvorasc dinauntru, si ca nimeni din afara lor nu-i poate face fericiti sau nefericiti. Astia au nevoie de self-esteem sagetatoresc 😉

    S-aveti toti o zi frumoasa, plina de iubire si de lumina 🙂

  35. Dan Iancu says:

    nu stiu cit e de frumos, dar mi s-a parut un comentariu pe masura.

  36. Lorena Lupu says:

    Printre multe altele, care bat câmpii cu graţie. 🙂

  1. October 22, 2009

    […] Lorena Lupu got a trailer. For a glimpse of it’s content check Lorena’s blog (here and here) and my early […]

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: