Întâlnire romantică

Ea coborî din taxi şi se apropie de frumoasa terasă din parc unde el îi dăduse întâlnire. Aoleu, ce băiat frumos, îşi spuse ea. Înalt, blond, cu ochi inefabil de albaştri. Copilul din flori al lui Brad Pitt cu Jude Law tânăr şi cu Zac Efron matur – dacă s-ar găsi un mod de a combina ADN-ul a trei persoane.

-Îmi cer scuze dacă am întârziat, spuse ea.

-E ok, tocmai am încheiat telefonic un business pentru unii, dădu el din mână, apoi îi împinse meniul în faţă. Ce bei? De fapt, recomand Daiquiri, ăştia de aici îl fac foarte bun.

-Eu…

-Şi ţi se şi potriveşte, e dulce şi soft ca tine. Bine, nu îl fac genial, am băut eu unul mult mai bun într-un club din Rio, dar e decent şi ingredientele sunt proaspete, aroma e acolo şi asta e tot ce contează. Chelner, un Banana Daiquiri pentru domnişoara.

-Dar eu…

-Ssst, nu protesta, îl încerci şi o să vezi că-ţi place. Promit.

-Dar eu…

-Stai un pic, trebuie să răspund, e un business important. Da, man. Cât? Ăhăăă. Păi nu ne înţelesesem la zece miare? Ce o tot frecăm? Da, boss, aşa am vorbit, aşa rămâne. Ce mai e? Mdaaa, nu mă interesează. Chiar nu mă interesează. De ce, care e faza? Cum, mă? Nu se poate aşa ceva. Mor când se întâmplă fazele astea. Lasă că-i sun eu mâine şi vorbesc cu ei personal, frate, e inadmisibil, mereu ne bagă costuri ascunse, dă-i în mamele lor. Aşa, şi? Trebuia să ne spună din prima. OK, boss. Şi taică-tu şi-a revenit după operaţie? Tare. Bravo. Bine că e bine, să-i zici sănătate din partea mea. Şi ăla mic, la campionatul de tenis? Aha. Bun. Federer scrie pe el, da.

Bine, bă. Vorbim mâine, să trăieşti.

Dar ce faci, dragă, stăteai pe social media? Mi se pare foarte urât că fetele din ziua de azi ies în oraş şi stau scufundate în Facebook în loc să comunice.

-Dar eu…

-Ţi-a plăcut Banana Daiquiri? Pana mea, nici nu te-ai atins.

-Voiam să-ţi spun că eu…

-O secundă, mă sună alt tovarăş de business. Da, boss. Ce ai făcut cu olandezii ăia? Aşa, frate, ştiam că-s serioşi. O fi vestul decadent, dar se ţine de promisiune. Băi, apropo de olandezii ăia, ţii minte când am fost noi la Amsterdam şi am luat coffeeshopurile la rând, hahaha. Ce tare a fost. Da, boss, ne-am spart autentic, am avut viziuni cu pitici verzi şi livezi de capete umane cu limbi în loc de ochi. Eu, da.

Ce deşteaptă a fost soră-ta să se mute definitiv în Amsterdam. Foarte tare, frate. Hai că mi-ai dat o veste bună, cu Dumnezeu înainte. Să trăieşti. Şi să-i aduci maşina înapoi lu’ văru-meu, întreabă de ea cam des. A fost împrumut, nu cadou, mă înţelegi.

Ce faci, frumoasa, tot pe social media? Nu vă vindecă Dumnezeu.

-Scuze, eu…

-Doar nu pleci aşa repede.

-A leşinat mama, pa.

Stă el ce stă.

-Alo, băi boss, habar n-ai cu ce tâmpită m-am întâlnit. Da, frate, a vorbit numai despre ea toată seara.

Foto: pixabay.com 

 

 

 ***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

 

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: