Lucruri pe care graşii acestui univers s-au săturat să le audă

Ca s-o încep cu un joc de cuvinte idiot ca-n reclamele româneşti: Nu e uşor să fii greu. Şi nu doar din punct de vedere fizic. Nu doar din punct de vedere emoţional. Nu e uşor să fii o persoană cu o greutate care depăşeşte normele, pentru că, subit, persoane pe care nu le cunoşti şi cărora nu le datorezi nimic vor simţi nevoia să se bage-n seamă cu tine cu remarci idioate.

Unii vor avea şi tupeul să pretindă, ba chiar să se mintă, că ajută pe cineva cu ceva. Pe când realitatea e că stresul, mai ales cel generat de interacţiuni de rahat cu semenii noştri, va avea doar efectul de a-l trimite pe gras înapoi la caserola de îngheţată care e bună, dulce şi, mai presus de orice, tace în plm.

Ca să identificăm lucrurile pe care e atât de stupid şi de nepoliticos să le spunem graşilor, sau oricui altcuiva, hai să începem cu un reality check:

a) Ne datorează persoana respectivă raport?

Dacă e nevastă-ta, ai luat-o sirenă şi devine treptat balenă, da, îţi datorează raport. Pe de altă parte, poate că este gravidă, poate că îi e greu să lepede excesul de kilograme după naştere şi aşa mai departe.
Nuţi care trece pe stradă NU îţi datorează raport, NU are nimic de câştigat dacă ai găsi-o tu fezabilă şi NU are de ce să-ţi rabde comentariile.

b) Avem vreo formă de contract în care e important cum arată?

Exemplu: un regizor selectează în casting, pentru rolul principal feminin, o zeiţă blondă zveltă, pe format Venus. Între casting şi filmare, cum se întâmplă, trec patru luni. La filmare îi vine un tanc. Asta pentru că Venus blondă s-a despărţit de iubi şi şi-a petrecut cele patru luni pe canapea, plângând şi halind buckets de pui de la KFC.
În acest caz specific, persoana DATORA să-şi supravegheze înfăţişarea, pentru că şi-a luat un angajament.

c) Mănâncă persoana respectivă din banii tăi?

şi nu în ultimul rând.

d) Ţi-a cerut persoana respectivă sfatul?

Când un om are nevoie de o informaţie, de obicei o cere. Dacă nu pare curios să afle poziţia ta pe subiect, şi nici nu are de ce să-i pese de ea: trust a bitch: faci risipă de aer.

Bun, şi acum hai să povestim despre lucrurile de care graşii – şi mai ales grasele, că femeile, ca de obicei, sunt mult mai expuse abuzului verbal, că na, ele au datoria nescrisă să corespundă criteriilor oricui se nimereşte pe acolo – sunt sătui până peste cap, şi ar aprecia să iei şi tu la cunoştinţă.

Grasule / graso!

Mergeam zilele trecute pe drum cu un amic format XXL. Se opreşte o maşină, scoate unu’ capul şi ţipă:

“Grasuleeeee!”

Apoi maşina demarează şi dispare.

Cineva mai pe curvy din lista mea de Facebook îşi schimbă poza de profil, cu o imagine asumată. Jeap, comentariu:

“Ştiai că unii vor să salveze balene?”

Ambele acţiuni mi se par de un retard infantil sinistru. Căpitanul Evident în misiune. Ău, wow. Să mori tu că ai remarcat că persoana are un surplus corporal. Ai ochi şi funcţionează. Ce chestie.

B) Hai, că nu eşti chiar grasă, doar plinuţă, şi oricum eşti înaltă.

La antiteza totală e minciuna asta nesimţită, flagrantă, insultătoare pentru inteligenţa interlocutorului. Tu ştii că e gras(ă), el/ea ştie că e gras(ă). Simplul fapt că i-o torni pe asta creează un raport de falsitate între voi şi subliminal, îl anunţă pe om că ai o problemă cu greutatea lui, de vreme ce cauţi atât de tare să-l convingi de un neadevăr.
E situaţia aia tâmpită pe care o vedem iar şi iar pe Facebook. Pune una o poză în care arată de-ţi vine să-ţi ameninţi copiii cu ea, şi apare ploaia de comentarii: “Ce frumy eşti / Superbă ca întotdeauna / Minunată.”

Oamenii graşi ŞTIU că sunt graşi. Nu e o noutate. Ai discuta cu un blond faptul că nu e CHIAR ATÂT DE blond? Dacă eşti extrem de prost, probabil că da. Cert e că orice om reacţionează mai bine dacă se simte, pur şi simplu, luat ca atare.

(Cu un ton de procuror stalinist) Ce eforturi ai făcut să slăbeşti?

Aici, singurul răspuns adecvat mi se pare “Am tot f***t-o pe mă-ta, dar uite, n-a funcţionat.”

Întrebarea asta porneşte de la premisa că graşii datorează interlocutorului, lui Dragnea sau amintirii lui Mihai Viteazul să slăbească obligatoriu, şi nu se execută.

Unii graşi chiar nu vor să slăbească. Se simt ok în pielea lor şi ştiu că nu vor agăţa în viaţa lor fotomodele. Alţii au făcut toate eforturile din univers, dar au oscilaţii de voinţă. Ăia, săracii, trăiesc un yo-yo de muncă chinuitoare şi vinovăţie zdrobitoare pe care un cretin de greutate normală care o arde pe post de tribunalul numit de fix nimeni n-o va cunoaşte niciodată.

Ai încercat salată?

Prezumţia că, miraculos, graşii trăiesc într-un univers paralel unde există numai bacon, ciocolată şi porno cu Jenna Jameson (PS: vreau şi eu în universul ăla paralel) e de un retard dureros.
Da, probabil că a încercat salată. Probabil că a şi dat jos trei kile. Apoi a avut un rush de grelină, hormonul foamei, şi a halit un Lidl întreg, inclusiv raionul pantofi.
Pentru că organismul unui supraponderal funcţionează vag diferit de al tău, şi corpul se luptă intens să păstreze forma în care e obişnuit să fiinţeze.

Ştii ce bine ai arăta dacă ai slăbi?

Ştie. Spre deosebire de tine, care nu ştii ce bine ai arăta dacă ai tăcea.
Problema cu arătatul bine e că, uneori, te expune unui alt nivel de probleme. Nu mai opresc maşinile după fundul tău să ţipe “Balabustă” ci “Ce p**dă bună ai şi ce te-aş f**e!” Care e exact la fel de stresant şi de umilitor.
Şi eu o să fiu omul care o s-o spună, sec şi la obiect:
ÎN ZILELE NOASTRE, NU EXISTĂ NICI O MOTIVAŢIE REALĂ SĂ ARĂŢI MAI BINE.
Frumuseţea nu aduce nici statut, nici respect, nici apreciere suplimentară, ci doar băgări în seamă stupide. Oamenii care-mi cumpără cărţile şi-mi vin la spectacole sunt cei care FAC ABSTRACŢIE TOTAL DE CUM ARĂT. Ăia care văd doar ceva agreabil în jurul unei găuri trimit un mesaj privat cu un dick pic sau cu un compliment vomitiv, sau două, sau opt, dar nu pot fi convertiţi în public autentic.

Cine te ia pe tine dacă nu slăbeşti?

Mă-ta. De organul sexual. Şi mă şi mângâie lung şi lent, cum te mângâia pe tine când îţi cânta “nani, nani, puişor.”

Ideea asta că cineva trebuie să-şi subordoneze personalitatea, visele, aspectul, acţiunile, viaţa statutului de remorca altuia mi se pare absolut detestabilă. Unii nu au nici o urgenţă să fie luaţi, stau foarte bine acolo unde sunt. Alţii, minune mare, găsesc să fie luaţi chiar şi aşa.
În definitiv, dacă îţi place mult un om, chiar nu te interesează câte kilograme are. Eu m-aş lua la bătaie pentru prietenele mele grase, dacă le-ar jigni cineva.

Ce-a văzut ăla la tine?

Apoi, grasul sau grasa găseşte un partener cu care are o relaţie fericită. Şi culmea, din ce relaţii observ că au grasele pe care le cunosc eu, am senzaţia că slănina e filtrul perfect de alungat labagiii, băgătorii în seamă, vânătorii de trofee şi alte categorii de gigei care au zero capacitate de a întreţine o relaţie fericită.

Apar aceiaşi amanţi ai grijii, care se miră aparent binevoitor de ce stă cu tine omul cu care eşti. De parcă n-ai fi o persoană cu multiple calităţi şi defecte, ci doar o bucată de carne cu un număr finit de kilograme.

“A văzut ce nu vezi tu, de aceea el e deştept şi tu prost”. E răspunsul pe care-l recomand călduros.

Şi nu-ţi pasă deloc de sănătate?

Oamenii devin extrem de chinuiţi de grija sănătăţii când dau de două grupuri de populaţie: veganii şi graşii. Ăştia au obligaţia să împartă asigurări eterne legate de sănătatea lor, de zici că-s prinţii moştenitori ai coroanei, şi cu ei moare dinastia.
De ce nu-ţi pasă de sănătatea unuia de greutate aparent normală? Poate plimbă un HIV nedetectat, sau un cancer în fază incipientă. Poate are opt boli venerice diferite. Poate mâine face atac de cord şi moare.
Şi realitatea e, între noi fie vorba, că NU-ŢI pasă de sănătatea persoanei supraponderale. Pur şi simplu, adori s-o insulţi şi s-o umileşti, şi tocmai ai găsit un pretext care să confere o alură de respectabilitate.

Răspuns recomandat: “Ce-ar fi să-ţi pese de propria sănătate? Când ţi-ai făcut ultima dată analizele?”

Foto: Calendarul Pirelli, 2015

 ***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

 

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

4 Responses

  1. Ratacind pe net says:

    Yap, treaba cu grasule/graso (cum a fost faza cu amicul tau pe strada) este doar un pretext prin care gigelul isi mai varsa veninul si agresivitatea.
    Si, for fucks sake, este atata agresivitate in romani…de exemplu in intersectii la semafor, claxoneaza ca disperatii si de abia asteapta un pretext sa mai injure, sa-si mai verse dracii.
    Daca nu e gras/grasa, e prost/proasta, curva, gasesc ei o jignire, doar sa arunce cu cacat.
    Mai bine ar da autoritatile cu praf de diazepam in aer sa-i mai potoleasca

  2. ”Cine te ia pe tine dacă nu slăbeşti?”

    Gabby. Asta era o tipă care semăna destul de bine cu Profesoara Isoscel. Cu precizarea că Tamara Buciuceanu, când a jucat-o pe Isoscel, avea 57 de ani și a fost aranjată cu multă grijă și cu mari eforturi să arate potrivit rolului. Gabby arăta așa în mod natural la nici 30 de ani. Se potrivea destul de bine cu bărbatu-său: unul care semăna cu Dorel de la lopată și era îmbrăcat tot ca el.

    Zice o fată (adolescentă): – Doamna Gabby, eu zic că ați arăta foarte bine dacă…

    Gabby (rânjind): – Lasă, fără dacă… ce crezi că bărbatu-meu a fost așa mereu? Nu-i trebuie lui mereu cravată, și nici să fie prea aranjat, ras și parfumat, și e mai bine dacă e și gras – burta îl trage acasă, nu la agățat!

  3. Daniela says:

    Persoana din imaginea aferenta articolului se vrea a exemplifica o „grasa“? Ma intreb retoric!

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger