E foarte uşor, când toţi cei care-ţi citesc cartea izbucnesc în strigăte bruşte de extaz – e drept, unii pun problema la modul “scriu despre ea doar dacă şi tu scrii despre [căcat oarecare]”, ceea ce mi se pare profund incorect, pentru că ţie Dona Juana ţi-a furat ochii şi realmente ai lunecat peste ea ca Pluşenko peste Tango Amore, pe când eu casc la ce scrii tu de-mi dizloc fălcile – căcat, iar scriu fraze lungi şi pierd the point.
Ceea ce încercam să zic este că e foarte uşor, când cititorii cărţii zic că e foarte mişto, şi printre ei e inclusiv dl. Dabija, să-ţi pierzi minţile şi să dezvolţi brusc sindromul “opt coaie la purtător”.
Dar eu am mecanismul perfect antiaroganţă.
“Dar tu EŞTI arogantă, Lorena”, o să urle avocatu-proştilor nr. 13, “aminteşte-ţi numai cum l-ai înjurat de mamă pe Cocălărel Dumitru, care dădea şi el cu “părerea”, când tu scriai că vaca e la păscut, iar el spumega epileptic: “Deci aşea, curvo, înfometezi vaca”.
Faptul că-l înjur pe Cocălărel Dumitru n-are legătură cu aroganţa. Îl înjur pur şi simplu pentru că am credinţa sinceră că orice gunoi care alege să agreseze verbal fără să stea întâi să se întrebe onest şi pe bune despre ce e vorba într-un anumit text merită să moară de cancer la prostată / ovare. Deci, faptul că-i doresc din toată inima moartea lui Cocălărel Dumitru n-are nici o legătură cu aroganţa mea. Pur şi simplu cred că tot răul de pe pământ a început când un Cocălărel Humbabuba a ales să umilească un nevinovat din trib, doar să arate restului tribului că el e mai tare. Iar dacă tribul ar fi ales să-l ucidă cu pietre pe Humbabuba şi nu să se alăture în a-l umili pe nevinovat, acum am fi încă în rai.
Bun, revenind la aroganţă. Evit aroganţa din răspunteri. Iar mecanismul perfect este Metoda Tramvai.
Basically, Metoda Tramvai se reduce la o singură întrebare:
-Dacă te-ar călca tramvaiul mâine şi ai da ortu’ popii, ai fi satisfăcut cu ce laşi în urmă?
Răspunsul meu: Deocamdată, e mult prea puţin, comparativ cu câte idei am.
Pe voi dacă v-ar călca tramvaiul mâine şi aţi da ortu’ popii, aţi fi satisfăcuţi cu ce lăsaţi în urmă?
Depinde. Daca tramvaiul imi mutileaza mecla nu as fi deloc satisfacut cu ce las in urma. Unii ar zice totusi ca este o imbunatatire clara.
Chiar nu te-ai prins ca treaba asta cu “ce lasam in urma” e o pacaleala? (Cam cat timp estimezi ca iti vor fi citite cartile?) Cineva ne duce cu zaharelu’, ca si cealalta poveste, cea cu iubareala si facutul de copii. Dar, uite asa, pe nesimtite, trecem de la aroganta la vanitate 🙁
Depinde de cultura, sunt unii care iau totul cu ei.
Păi pe Gaudi chiar l-a călcat tramvaiul şi sunt sigur că şi-acum îşi dă pumni în capul tăiat de roată că n-a apucat să termine Sagrada Familia de s-au apucat cretinii să o finiseze după capul lor sec. Şi mai avea încă vreo 15 case în minte.
Pe de altă parte, oricât nu i-ar călca tramvaiul pe alţii, tot n-ar scoate ceva
mai bun. Şi cred că ăştia sunt mai aroganţi ca Gaudi.
uite ce frumos ne completam noi doi, de parca am fi 1,nu 2: pai si pe Labis l-a calcat tramvaiul de n-a mai apucat sa termine nici moartea cerbului si nici mistretul cu colti de otel. si sunt sigura ca mai avea in minte cacalau de poezii cu decese din infinitul regn animal.
da, cred ca este foarte usor ca atunci cand iti primesti laude pt ceva ce ai facut, sa ti se urce la cap si sa te vezi king of the universe. Atitudinea ta atunci cand ti-am laudat cartea a fost chiar sweet, cred ca sincer te bucurai ca mi-a placut cartea, si felicitari inca o data si pentru atitudine si pentru carte, care chiar merita citita 🙂
eu urasc oricum mai mult falsa modestie decat inocenta aroganta, mandria ca ai facut ceva si lumea a apreciat.
ca raspuns la intrebare, nici eu nu as fi prea happy din 2 motive daca mi s-ar intampla ceva acum:
1. mai am destule planuri de finalizat
2. mi s-ar intampla ceva :))
Eu nu as da niciodata ortul popii pentru ca n-am incredere in popi.
Uneori oamenii aroganti ascund doar o mare incredere in ei insisi, pe care au capatat-o in urma realizarilor, si intentia lor nu este intotdeauna sa il faca sa se simta mic pe interlocutor, care nu ar fi jignit daca nu ar avea complexe…