Mai tineti minte fazele alea cu dive cu sau fara machiaj? Eu nu sunt o diva, dar ma amuza propriile mele diferente. Uite:
si uite:
Cam nasol, nu?
Mi-o aduc aminte pe aia cu betia: ca intr-un prim stadiu esti maimuta, in urmatorul esti leu si in al treilea porc. Adica, intr-o prima faza esti pontos si amuzant, in a doua iritabil si mult prea viteaz pentru potentialul din dotare, si in a treia – o troaca de laturi, si atat.
Eu ma gandesc la oboseala pe care am acumulat-o zilele astea, si cred ca pot extrapola cujetarea asta batraneasca si atat de dajteapta. In faza unu, oboseala te face sa fii viespe, in a doua gasca si in a treia – un soi de meduza aplatizata cu ciocanul de batut carne.
In faza unu, esti iritat. Te irita orice. Te irita un cuvant aruncat de altul pe negandite, te irita o privire care ti se pare sarcastica, sau invidioasa, sau ranchiunoasa, te irita muzica data prea tare, sau cea data prea incet, te irita ca cerul e albastru – sau gri, ca iarba e verde – sau gri, ca blocurile din jur sunt portocalii – sau gri. Te enerveaza oamenii nesimtiti, dar te enerveaza si mai tare aia politicosi. Ti-e foame, dar nu ti-e pofta de nimic. Trantesti rautati cu fiecare expiratie, si cauti sensuri nasoale in tot ce ti se spune.
Faza a doua e punctul in care toti dracusorii iti trec, si te pomenesti ca razi ca prostu-n targ de orice. Ti-e greu sa legi doua idei coerente, dar percepi la maxim umorul incoerentelor. Razi de fetele oamenilor de pe strada, razi de tot ce vezi in jur, razi de ora exacta, razi de mersul trenurilor, razi de maneaua data tare a sonorului, razi de tabelul de intretinere. Esti complet inutil; dar esti simpatic.
Ei bine, faza a treia e aceea in care in care ti-e rau fizic de oboseala. Faza in care te dor ochii, fruntea, incheieturile, in care te chinuie toate alergiile si infloresc-depresiile-ceru-i-ca-oglinda, faza in care iti vine sa urli: OPRITI LUMEA, CA VREAU SA COBOOOOR! dar nu ai putere. Faza in care cafeaua se transforma in somnifer, in care ti-e rau daca inghiti ceva solid, faza in care se leagana casa cu tine, de te crezi pe Titanic, dar mai ai inca putin de lucru, ca da bine la C.V.
Concluzia: Am I a pathetic vain stupid bitch or what? 😈
Nope, not really, you’re not. Toată lumea oboseşte, la un moment dat (sau imediat după ce se trezeşte, în cazul meu). But your feed reader really is, n-am mai primit postările de vreo 3 zile, mă întrebam ce se întâmplă, când hopaaa, intru pe wordpress, şi văd ce ratasem.
Nope, doar oamenii de stiinta sunt de vina.
http://www.realitatea.net/ziua-de-19-ianuarie-2009-va-fi-cea-mai-deprimanta-zi-din-istorie–sustin-expertii_440216.html
Nici macar oboseala. Asa spun oamenii de stiinta. Toata lumea parca-i meduza azi. Si eu ma simt mai neinspirat ca oricand in ultimele 6 luni. E de tot rahatul!
aaaai, ce bine zisa e asta, si ce ma regasesc. starea no 2 e cea mai placuta si uneori o cautam intentionat.
aaa, ce bine e zisa asta si ce ma regasesc. faza no. 2 e plina de inspiratie. da parca am mai zis asta…
Nu, nu esti patetica. Numai ca io inca nu m-am imbatat sa stiu cum e.Si nici pe altii nu am intrebat ca , no, stii cum e, nu cred ca e bine sa intrebi…Daca asta zici ca e, ma imbat si iti descriu ce am simtit.
In plus, un gand de inzdravezire: “If the world didn’t suck, we’d all fall off.” Adica exact ce ai scris in ultima parte dar cu o tenta optimista. Cred.
so trueeeeeeeeeeeeeeeeeeeee….de aceea e asa de “tare” oboseala excesiva, mai ales cand ajungi sa bei cafea mai multa decat apa si dupa ce vrei sa dai la toti in cap, iti trece si urmeaza fazele de care mai ziceai 😀
fratilor, ma bucur doar de faptul ca nici in faza nr. trei nu mi-am pierdut aptitudinea de a face misto de mine insami. ceea ce e bine. 😉
in faza a doua am fost de mai multe ori.. in a treia faza nu prea, se pare ca inca am un sistem de protectie destul de bun care zice “gata, treci in stand-by”. ma refer la fazele oboselii, fazele betiei le-am experimentat cindva pe toate 😉
eu am antivirusul destul de prost / ma refer la cel personal, desigur 😆
din pozele alea doua, cred ca imi place mai mult a doua; de obicei tind spre mai natural,cred ca de asta(plus ca in a doua nu ti se vad ochii, ceea ce un factor important lipsa)
“Am I a pathetic vain stupid bitch or what?” ..io zic ca nu chiar, insa esti mai superficiala cand vine vorba de prejudecati…legate de aspect (de imbracaminte sau fizionomie)
ps: “niveluri” 🙂 motivul spre a evita sa folosesc “nivele”, mi l-a dat odata cineva si a fost punct ochit ca sa fiu atent sa nu mai gresesc:); anume: “nivelele” sunt acele unelte cu care se masoara cat de drept e ceva:)
Hmm…inseamna ca eu treaba cu oboseala n-o fac bine… de obicei trec direct de la 1 la 3… mai am de invatat…
No, amu am priceput cum vine chestia. Uneori sunt pe dinafara. da, ieri eram si eu cam la faza a doua, gasca, gaina sau cum vrei. Acu am beut cafeiu si merg catre scoli. Deci, neatzaaaaaaaaaaaaa si o dispozitie extraaaaa va urez
Mda, si tu ai nevoie de un concediu, clar.
aprozarnet: dacă iar începi cu tâmpenia asta, DA, I HATE KURT COBAIN! E dreptul meu democratic şi mi-l exercit, cu riscul de a fi etichetată oricum de către oricine. Şi încă sper să nu mă mai fuţi la cap cu frustrările pe care ţi le stârneşte – nu ştiu de ce – acest subiect dar, deh! slabe speranţe…
iar dacă nu te simţi tu, o să iau măsuri eu: o să dau delete tuturor comentariilor tale legate de aspectul exterior şi etc., poate aşa vei înţelege că nu câştigă omul nimic cu mine dacă mă pisălogeşte aiurea la cap.
anthea: măi, eu vorbeam despre mine. logic să existe variaţii de la cetăţean la persoană.
cutza: bravos, naţiune. eu în stadiul III mă trezesc dimineaţa mai obosită decât la culcare.
simonarrr: poţi să o mai spui de zece ori. 😛 (dar în zece comentarii separate, să-mi creşti traficul :lol:)
“Am I a pathetic vain stupid bitch or what? ”
Am doua raspunsuri la asta:
1. Yes, but you do a magnificent (and classy) job in being that. 😀
2. What.
Mie mi se pare ca somnul este timp pierdut aiurea si ca trebuie diminuat la minim posibil.
Acum ma gandesc ca eu cu comentariul meu ala inscriptionat deja pe o placuta de marmura te-am prins in faza doi. 😆
Felicitari pt ca pui si poze cu tine obosita si nemachiata. 1% dintre femei au curajul sa o faca. Eu inca nu am curajul sa fiu vazuta mai putzin decat frumoasa (pe blog). Ca in viata reala arat si zombie mai ales dupa ce vin acasa de la corporatie.
Oricum, te-am vzt pe youtube la Lansare Batausul si erai tare dulce cum aratai si cum radeai. Am ras si eu de rasul tau.
în fond, ceea ce ne dorim cu toţii e să găsim pe cineva care să nu vrea doar s-o fută pe prima, ci s-o iubească cu adevărat pe a doua. 😛
E drept ca nu fumezi si nu bei alcooluri in mod curent, dar noptile tale le-ai transformat in zile si, devii din ce in ce mai transparenta.
O iesire pe munte te-ar resuscita. Parca vad in soarele amiezii Bucegii, zapada moale si simt un aer de padure de brad cu ace ude.
Ar cam trebui sa incerci totusi sa te rupi de cotidian cateva zile.
Eu iti doresc sa reusesti.
Iubirea este direct proportionala cu numarul de dimineti in care te trezesti si-ti place ce vezi langa tine in pat si zambesti.
Desigur ca se poate intampla sa adormi cu laptopul langa tine in pat avand un filmulet funny pus pe repeat. 😆
FFF. IMPORTANT ! :-Esti frumoasa si obosita si transparenta !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Ehehei draga moşului, eu îmi permit sa cred că mai ai de învăţat despre oboseală, cel putin în comparaţie cu experienţele mele trecute. Am avut eu o perioada de doi ani şi ceva, căt a făcut exsoţia mea facultatea şi stăteam în chirie, în care lucram noaptea într-un loc şi ziua în altul… Dormeam de sâmbata dimineaţa până duminică seara când intram iar într-un şut de o saptămână. Ajunsesem de am adormit mergând pe stradă şi m-am lovit de o maşină parcată. Mi-am deschis ochii şi mi-am zis:”M-a lovit o maşină”, apoi m-am uitat şi am văzut că nu are şofer. Aşa ca mai este un nivel de oboseală şi dincolo de cel pomenit de tine ca fiind ultimul. Nivelul acela în care nici măcar nu mai simţi, nu-ţi pasă şi nici nu sesizezi dacă este ceva în jurul tău, nivelul acela când mintea refuză deja să proceseze datele, îţi vorbesc oamenii din jur dar nu reuşeşti să-i înţelegi pentru că nu ti se fixează nimic în minte, auzi cuvintele dar le uiţi înainte să se lege într-un mesaj. Oboseala aia care te face să urci până la etajul 4 deşi stai la doi, nu de alta dar faci totul mecanic, dai comandă piciorului: du-te, şi se duce iar tu dormi, treci prin faţa uşii şi te tot duci…Oboseala aia când întinzi mâna după cana de cafea de pe masă şi adormi instantaneu, stai aşa cu mâna întinsă până te trezeşte râsul colegilor. Oboseala aia care te face să nu realizezi unde eşti si ce faci, dacă ai greşit uşa intri la vecinul şi te pui în pat sa dormi fără să observi că nu eşti acasă, nu eşti în patul tău.
e dreptul tau sa ” HATE KURT COBAIN!”; io ziceam de altceva
io ti-am vb frumos, tu n-ai masura; nu e nevoie sa intervii cu niciun delete…nu stau sa te vad cum pizmuiesti
parca esti un raton in subsol in poza 2. remarc si izolatia conform standardelor europenizate 😀
Monsher BALINFERI, sa avem rezon !
Obosim cat ne tine patura ( era sa zic patu’ lu’ PROCUST), unu’ trage vagoane de CFR cu cablul la manevre prin statii, altul are muschi de libelula, oboseste dupa 2 fraze.
Ideea e , dupa rezonu’ meu, sa facem ceva sa scoatem copilu’asta din situatie, nu sa-l incurajam , ca grecu’ la puscarie: “uite ce nasol ca eu sunt vietzash, dar tu scapi ca te condamna la moarte”.
vulpe vânător: ce frumos şi poetic…
kingsnake: just!
balinferi: nenicule, eu mooor când cineva se mai găseşte să aprecieze pe neveu ce mai am eu de învăţat şi ce nu în materie de epuizare, fără să aibă habar despre ce vorbeşte.
povestea voastră e înduioşătoare, dar nu e nicidecum singura. şi eu am muncit în timp ce mi-am făcut studiile şi- guess what? – tot noaptea. altfel nu ajungeam la nivelul de anemie din poza 2.
aşa că, te rog, pe viitor, înainte de a începe o propoziţie cu “ehei, habar nu ai cum e cutare”, opreşte-te o secundă şi întreabă-te: “se poate ca omul ăla să aibă habar, iar eu să scriu aiurea?” promit că nu o să doară. 😉
aprozarnet: şi picătura chinezească e un lucru frumos, ca şi insistenţele tale pe tema faptului că eu nu îl sufăr pe kurt cobain. lipsa mea de măsură e cauzată de lipsa ta de măsură în a insista pe un subiect inutil şi enervant.
claudiu: backgroundul pozei cu nr. doi a fost ales în mod deliberat într-un moment în care am hotărât cu un amic că oboseala mea poate fi temă de studiu vizual.
vulpe vânător again: văd că te-a deranjat şi pe tine exact atitudinea “habar n-ai ce e oboseala” a lui feri. 😆
de scos nu prea aveţi cum să mă scoateţi, de vreme ce nu voi mi-aţi semnat contractele şi stabilit înţelegerile verbale ci le-am semnat/aranjat/lucrumanual eu cu mânuţa mea. mulţumesc, oricum, pt. compasiune.
Nici nu mi-am imaginat ca ai vorbi de mine :)) tomnai de aceia iti esplicam cum mi-e mie 😉
Hai sa ne luam concediu lol 😛 Eu mi l-am pus in februarie, la sfarsitul lunii. Pentru ca de nu, sunt asa de obosita ca ma gandesc sa-mi dau demisia…asa, pt cateva luni de zile…sa-mi vad de sobolani si de carti si de business si poate sa mai apuc sa mai ies si cu prietenii… sa-mi vad casa curata in fiecare zi, nu doar la sfarsit de saptamana…
Gata, stai ca tre sa plec la sv si am un sobolan care vrea sa o ia la fuga prin casa…
Pulica ce face? Salutari amandorura 🙂
Asta este cea mai “rea” poza pe care ai putut sa o aduci ca argument pentru vacanta?
Eu as zice ca nu e suficient. Eu unul nu am urlat inspaimantat cand am vazut-o. 😀
Am incercat, dar imi spune “Comentariu duplicat detectat; se pare că deja ai spus asta!”. Deci, draga mea, ai nevoie de un concediu, asta e clar. Si eu la fel, ca am inceput sa ma repet.
kingsnake: stai, bre, că nu ceream o vacanţă. făceam şi eu o panseluţă pe tema oboselii, atît.
simonarrr: ai ceva să-mi spui şi nu ştii cum să începi? 😛
🙂
Da, de fapt, doream sa iti spun ca sincer ai nevoie de un concediu :))
dezvoltă, pls.
Stau, nu fug nicaieri, ba chiar sunt si eu obosit dupa ziua asta, asa ca merg incet. 😀
Stiu ca n-ai cerut tu vacanta, dar erau in comentariile anterioare niste sugestii cu privire la asta. Asa ca m-am gandit ca e nevoie de o poza mai “rea” pentru a porni o miscare revolutionare de sustinere a obligativitatii vacantei in cazul tau, eventual si printr-o petitie online. De fapt ce voiam sa zic e ca, data fiind conditiile, arati ok. 😀
Nu doresc a mă bate cu tine în ale noastre oboseli, mi-e mai usor să te recunosc mai obosită. :))
Iar cu gânditul nu mă risc, nu-mi stă în caracter să gândesc şi dacă până la anii mei nu m-am apucat, cred că acum deja e târziu.
Scuze dacă te-a deranjat comentariul meu pentru că era deranjant, dar scuze şi dacă nu era nimic jignitor în ce am spus, dar oboseala ta îţi prezinta lucrurile din unghiuri mai aparte. Să promit că voi fi mai atent în formulări?
kingnake: mulţumesc
balinferi: dar nici măcar nu îmi propuneam să concurez în oboseală cu tine. 😀 tu ai fost cel care a început o replică de genul: fetiţo, tu habar n-ai ce-i oboseala că eşti mică şi tâmpă, uite la nenea ce căruţă de oboseală a adunat.
iar eu recunosc că am o mică problemă cu genul de om care te cataloghează din prima: tu habar nu ai ce e aia, tu habar nu ai ce e cealaltă. întâi verifică-mă şi apoi stabilim dacă am sau nu am habar.
Zic sa te duci in Filipine, in concediul de care ai nevoie. Am eu niste amici care sunt pe bune cu extraterestrii si poate te teleporteaza ei 😉
neinteresant. altceva? 😆
Păi cu catalogatul din prima…e dilemă mare. Dacă te catalogam din prima nu ţi-aş mai fi scris nici un cuvânt pe blog, dacă am scris înseamna ca am considerat că eşti genul de persoană cu care merită să încerc un dialog.
Tot legat de catalogatul din prima, pe baza unui comentariu am impresia că m-ai catalogat a fi un tip cu prejudecăţi, ignorant care se grăbeşte să-şi dea cu părerea despre alţii, etc. Asta pentru propoziţia asta : “Ehehei draga moşului, eu îmi permit să cred că mai ai de învăţat despre oboseală”. La o analiză cât de superficială se observă că adresarea mea de “draga moşului” a fost făcută în glumă, iar restul propoziţiei afirmă ceva despre mine, despre ce cred eu. Poate că e deranjant pentru tine, însă adevărul este că fiecare om mai are de învăţat indiferent despre ce ar fi vorba, incluzând aici şi oboseala. Până la urmă problema se reduce la una singură: vizitatorii blogului tău au voie să spună ce cred ori prin asta încalcă anumite norme? Sau e cealaltă variantă în care nu se acceptă ca despre tine sa creadă cineva ceva?
Înţelegeam să te revolţi dacă aş fi afirmat cu certitudine ceva despre tine, ceea ce nu s-a întâmplat. Nu am spus că sigur ai de învăţat ci că îmi permit să cred eu aşa. Sper că sesizezi diferenţa şi sper totodată să observi şi că spre diferenţă de mine tu răspunzi aşa “…fără să aibă habar despre ce vorbeşte.” Asta îmi pare o afirmaţie categorică aşa că te întreb şi eu, de unde şti tu ceva despre mine, despre cât ştiu sau dacă ştiu despre ce vorbesc?
PS. În cazul în care acest comentariu nu-l vei posta, voi înţelege că m-am înşelat şi totuşi nu eşti genul de om cu care se poate dialoga. Nu are sens să încerci să-mi pui cuvinte în gură de genul “fetiţo, tu habar n-ai ce-i oboseala că eşti mică şi tâmpă, uite la nenea ce căruţă de oboseală a adunat” pentru ca nici exprimarea şi nici atitudinea reflectată nu mă reprezintă. Sunt cum sunt şi am impresia că nu am nici o legatura cu cel care crezi tu că aş fi.
Test: postezi asta sau nu? 🙂
până la urmă, problema se reduce la una singură: “ehei, mai ai multe de învăţat” înseamnă (cel puţin în acest caz) “ia să te învăţ io – ăla deştept – pe tine – adică ăla mic şi prost – cum stă de fapt treaba cu oboseala, că io-s maestrul pe sector.” fie că recunoşti, fie că nu, aşa a sunat chestia asta.
“habar n-ai despre ce vorbeşti” – şi nu e adevărat? ai tu date despre biografia mea, despre numărul de joburi pe care le car în spinare? nu, nu ai. în general, o părere implică anumite argumente valabile şi de bun simţ pe care să te sprijini, atunci când o exprimi, în rest, devine simplă speculaţie. şi dacă speculezi despre alţii în necunoştinţă de cauză, eşti o persoană care pune etichete pripite? eu zic că da
spre deosebire de tine, afirmaţiile mele categorice nu s-au referit la tine ca persoană – pentru că nu îmi permit să speculez în gol despre ceea ce nu cunosc- ci strict la comentariile de la această postare. care sunt aşa cum sunt, formulate într-un mod mai mult sau mai puţin fericit.
de postat, postez tot ce spune lumea, exceptând:
1. milogelile de gen link exchanges şi “votează-pagina-noastră-care-este”. asta pentru că un loc în blogrollul meu, respectiv un vot al meu se câştigă prin muncă, nu se înţelege de la sine.
2. înjurăturile.
3. comentariile repetitive: când îi explici unui om de cinci ori aceeaşi chestie, el insistă să facă pe prostul, sau poate nu se preface 😉 şi o ţine pe a lui la nesfârşit.
aşa că genul ăsta de provocări mi se par pe puţin puerile, şi… nu ştiu cum să spun, nu mă consider cobaiul nimănui, să se facă teste pe mine. mai ales şantajul de genul “dacă-nu-postezi-acest-comment-să-ţi-cadă-dinţii-din-gură-şi-să-munceşti-toate-duminicile” este de mare efect! bravo! 😀
Se da vreun premiu pentru cel mai obosit om din Romania/Europa/Bucuresti/Voluntari ?
Si cum se castiga concursul asta ? Se iau doi oameni obositi si se pun sa scrie comentarii pana unul dintre ei cade cu capul pe tastatura ? Si premiul care e ? Un job neplatit intr-o cariera de piatra ?
Exista si o societate secreta a oamenilor obositi in care poti intra daca ai centura palida la oboseala ? Si cum se obtine asta ? E suficient sa incepi sa vezi bulinute rosii si negre in fata ochilor sau trebuie sa ti se para ca iarba e albastra si cerul este verde cu picatele portocalii ? 😆
lasă că am avut eu şi meciuri verbale de 300 de comments, aici suntem de-abia la 44. 😆
Ok Te-am înţeles. A spune că eu cred despre tine că mai ai de învăţat este o speculaţie lipsită de temei…
Tot ce am făcut a fost să vorbesc despre o perioadă trecută din viaţa mea pentru că de asta mi-au amintit rândurile tale şi de la asta am ajuns la a te provoca şi şantaja?
Nu te mai deranjez, pentru că este absolut inutil. Mai ai puţin şi îmi explici că tu lucrezi 25 de ore pe zi, ceea ce nu ar fi surprinzător din moment ce vorbim despre cineva cine nu mai are nimic de învăţat. Ţi-ai impus punctul de vedere, felicitări.
Eu ţi-am pus blogul în blogroll pentru că mi s-a părut că ar merita să te citesc. Am pus o gramadă de bloguri si de site-uri în blogrollul meu , fără să le cer pentru asta demonstraţii crezănd ca blogrollul este pentru a putea accesa mai uşor paginile care mă înteresează şi nu m-am gândit nici o clipă că în ochii cuiva asta ar putea fi un premiu, o răsplată sau o mare onoare. Dar dacă aşa stau lucrurile atunci îţi şterg blogul din blogroll ca să nu trebuiască să te tot întrebi că oare pentru ce merite ai apărut acolo.
Sincer, aceeaşi senzaţie de inutil mi-a creat-o acest ultim comentariu al tău, în care amesteci mere cu pere, într-un mod absolut haotic, din dorinţa de a îmi arăta cât eşti de jignit. Cu toate că ţi-am publicat commentul anterior – dacă tot te lamentai că nu o voi face – deci nu văd rostul nemulţumirii.
Că ai vorbit despre o perioadă trecută din viaţa ta – nu am avut nici o problemă cu asta. Am avut însă o problemă cu intenţia ta de a-mi da lecţii – “uite, frate, ce tare-s io.” în momentul în care am nevoie de lecţii pe o temă dată, ştiu să le cer, nu e cazul să facă nimeni pe meditatorul amator cu mine.
Iar dacă tu îmi spui că “ia-să-vedem-dacă-publici-commentul, altfel-aşa-şi-pe-dincolo” nu ţi se pare şantaj, înseamnă că nu îţi reciteşti comentariile, şi nu îţi dai seama cum sună. Da, a fost un şantaj penibil. Poţi să te vaieţi 100 de comments de acum înainte, sau să te retragi bosumflat, că oricum, fraza rămâne, alb pe negru, pe acest blog. Un om care are încredere în sine şi în valoarea lui nu ar trebui să recurgă la genul ăsta de tertipuri de doi bani. Părerea mea.
În al treilea rând, nu înţeleg de ce te-ai crizat când am enumerat ce genuri de comentarii şterg. E dreptul meu să şterg milogii, mitocanii şi pisălogii? Da. Poate cineva să îmi reproşeze faptul că îmi cruţ sistemul nervos, ştergându-i? Nu.
în cele din urmă: ce faci tu cu blogrollul tău te priveşte, nu e problema mea. Nu mă milogesc să intru în favorurile nimănui – cine mă consideră valoroasă, mă apreciază oricum, cine nu – e strict problema lui şi îl priveşte.
Io zic sa mai bem o bere si gata!
uite un punct de vedere înţelept şi echilibrat! 😀
Bem o bere in concediu. In concediu Lorenei, binenteles.
pai depinde si de lumina, nu numai de machiaj…:)