Notiţă despre credinţă

N-am fost niciodată o creştină practicantă. Mi-am petrecut semnificativ mai mult timp în cârciumi decât în biserici. N-am ţinut un post niciodată, pentru că dacă vreau dietă, merg la medic. Nu m-am spovedit de când am ajuns la vârsta maturităţii, pentru că majoritatea popilor par încuiaţi cu zece lacăte. Şi nu cred că zece Tatăl Nostru compensează pentru răul făcut altora, de aceea prefer să mă abţin pur şi simplu de la a face rău. Când se poate. Iar când oamenii te obligă să le faci rău în ripostă, păcatul mi se pare al celui care nu încape de viaţa ta, nicidecum al tău.

Pe scurt, mă doare adânc în anus de tot ce e ritual religios. Şi totuşi, cred că Dumnezeu ne-a lăsat un semn discret al existenţei sale. Iar acesta e dat de vulnerabilitatea şi nevoia de ocrotire a puilor noştri. De om sau de animal, nu contează.

Când un pui mic şi oropsit îşi cuibăreşte căpşorul la pieptul tău, şi un val de iubire se naşte brusc în tine, înţelegi că e genul de minune pe care numai Dumnezeu o poate crea.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

18 Responses

  1. frantz says:

    Perfect de acord cu ce spui. Respect pentru ceea ce ai făcut și mă mir că al tău motan nu a atentat la înaripat.
    Dacă ai chef și timp, îți recomand să te uiți la discursurile părintelui Constantin Necula, pe youtube.
    E un altfel de preot, în comparație cu mulți ninjalăi cu care am luat contact. 🙂
    Cu respect, Frantz.

  2. Victor Pop says:

    Îmi pare rău, dar ăsta e primul articol (din câte-mi amintesc) cu care nu sunt de acord. Da, suntem hardcodați să ne protejăm puii – și asta include și alte specii de animale (în afară de animalul uman) din cauza criteriilor asemănătoare din definiție – neajutorați, drăguți etc.

    Totuși, vorbim de evoluție, nu divinitate.

    • Lorena Lupu says:

      de către cine suntem hardcodaţi să protejăm puii?

      • Victor Pop says:

        Fiind în interesul supraviețuirii speciei, de evoluție.

        • Spufi says:

          Aceste hardcodari sunt genetice. Iti recomand The Selfish Gene a lui Dawkins – sau daca nu ai rabdare, https://en.wikipedia.org/wiki/The_Selfish_Gene

          • Lorena Lupu says:

            e ca şi cum ai zice că setările dintr-un device sunt specifice sistemului, ca explicaţie la întrebarea “cine l-a făcut”. 😛

          • Spufi says:

            Totul a plecat de molecula-mama care s-a prins cum se poate reproduce. Despre cine a facut-o pe molecula mama nu exista inca o teorie unanim acceptata in comunitatea stiintifica, dar mi se pare irelevant, atata vreme cat pe tine sentimentele fiintelor complexe (merely survival machines for genes) te fac sa te gandesti la un “operator supra-natural”. Genele ne-au facut asa sentimentali, nu ‘mnezău.

            “The original replicator (Dawkins’ Replicator) was the initial molecule which first managed to reproduce itself and thus gained an advantage over other molecules within the primordial soup.[24] As replicating molecules became more complex, Dawkins postulates, the replicators became the genes within organisms, with each organism’s body serving the purpose of a ‘survival machine’ for its genes.”

  3. Dan says:

    Suntem harcordati de catre Mama Natura.

  4. Dan says:

    Sau hardcodati, n-am gasit termenul in DEX…

    • Lorena Lupu says:

      mama natură fiind o entitate superioară, dotată cu inteligenţă şi voinţă? ca să ştie cum să ne hardcodeze?

      • Dan says:

        Nu stiu exact cat poate coda Mama Natura, dar povestea asta cu genetica arata un pic a programare. As gasi chiar principii identice. Ideea e ca un tip de programare exista. Daca e nazbatia unei entitati dotate cu inteligenta si vointa e o alta discutie, dar de programat cam suntem programati.

  5. Dan says:

    Un fel de Dumnezeu al ateilor daca vrei…

    • creca says:

      nu exista asa ceva…nu, nu exista asa ceva.

      • Nicoleta says:

        foarte frumos spus.

        Si, parerea mea e ca Lorena e divina nu doar prin farmecul ce-l degaja, ci si prin angajamentul ei, orientarea ei, felul ei de a se da lumii ( ” se donner au monde”-am citit undeva expresia ca atare)

        Religia fiind doar legatura omului cu divinitatea si neavând nici în clin nici în mâneca cu toate cultele din care eu am inteles doar ca nu sarind de trei ori într-un picior si înconjurând masa te mântuiesti…

  6. andrei says:

    ce am observat si mi se pare foarte interesant e ca dintotdeauna sentimentul religios a fost mai puternic printre femei decat printre barbati. Si-a dat seama cineva de ce?

    • creca says:

      nu, barbatii nu sunt “coplesiti” de sentimentul religios ci stiu sa-l foloseasca ca si ingredient la, de pilda, o lucrare artistica, stiintifica etc.
      ideea este ca imaginea unei femei “invinsa” de sentimentul religios e una dintre cele mai frumoase imagini.

  7. Dan says:

    N-am vazut societati lipsite de religiozitate, chiar si atunci cand vorbim de religiozitate neinrolata unui cult religios. Interesant e ca societatile care au alungat religia – statele comuniste – au dezvoltat o forma ciudata de religiozitate. Dumnezeu a fost inlocuit cu Marele Fiu al Poporului, ritualuirile cu manifestatii gigant etc. Au existat chiar mumii (Lenin), morminte faraonice, chiar moaste (biroul la care si-a scris “tezele”, masina cu care vizita tara etc.). E foarte ciudat, pentru ca o societate ateista ar fi trebuit sa renunte complet la aceste manifestari. Practic tiparul exista oriunde in lume, si atunci teza lui Eliade de homo religiosus pare destul de solida. Desi nu Eliade inventeaza termenul, el doar il insurubeaza mai bine.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: