Poșta redacției: Fiul meu este gay, cum procedez?

Intro: Periodic, oferim iubire cititorului nostru. Nu, Gicu, nu sub formă de sex, stai jos. În schimb, luăm o dramă personală pe care mi-o trimiteţi pe mail, pe birou@lorenalupu.com, şi găsim o soluţie, pe care oricum n-o veţi urma, dar măcar ne distrăm.

Şi misiva de data asta:

Bună ziua, domnișoara Lorena,

Sper că am nimerit formula de adresare corectă. Ne e foarte greu nouă, bărbaților, în timpurile astea #metoo, să știm cum să ne adresăm unei femei fără să se supere.
Îți scriu pentru că am văzut că dai niște răspunsuri foarte de bun simț oamenilor care îți spun problema lor, și cumva, asta m-a și făcut să te văd într-o lumină nouă. Înainte, te vedeam ca pe o muiere drăcoasă, pusă să facă militărie cu toți amărâții care nu nimereau cuvintele care îți plăceau ție. Cu oamenii care îți scriu la Poșta redacției ești neașteptat de miloasă și asta mă face să cred că m-ai putea ajuta.
Am doi băieței. Unul mai mare, de opt ani, unul mai mic, de șase. Ăla mai mare a fost mereu diferit. Vorbește și se alintă ca o fată, pe când era mic, se învârtea numai sub fustele bunică-sii și ale prietenelor ei, se dădea cu parfumul maică-sii să miroasă frumos, la grădiniță s-a împrietenit numai cu fetițe și se juca cu păpuși și carioci împreună cu ele, și i-am tot prins pe alți băieței purtându-se foarte urât cu el. El nu ne zicea nimic nouă, părinților, dar am remarcat eu niște episoade și le-am promis ălora că dacă se mai iau de el, le rup urechile.
A început școala, e un elev foarte bun, dar, cum crește, observ că are mersul, ținuta, totul foarte diferit.
Am încercat să-l dau la fotbal, apoi la tenis. Găsește mereu scuze să nu se ducă, și abonamentele au expirat.
Cel mic, de șase ani, un băiat ca toți băieții, îi place să se joace de-a bătaia și de-a monștrii, are doar prieteni băieți, e exact cum eram eu la vârsta lui.

Eu îmi iubesc mult copii. Aș fi preferat să fie amândoi heterosexuali, să se însoare și să aibă copii, dar, dacă așa a ieșit, vreau să-i fiu aproape și să-i arăt că îl accept așa cum este, și că nu trebuie să se ferească de mine, dar nu prea știu cum să pun problema. Tu scrii mereu articole despre gay, așa că o să te rog să-mi dai și mie niște idei.

Mulțumesc.
X.

Dragă X,

Pentru început, ne-ar ajuta teribil şi pe mine, şi pe tine, să nu mimăm că #metoo ar fi problema. Problema e mârlănia unui procent considerabil de bărbaţi, #metoo e doar expresia nemulţumirii, angoasei, panicii, traumelor celor afectate de asta. Aşa cum nu răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan a fost problema, ci impozitarea exagerată a ţăranilor, care i-a adus pe aceştia la sapă de lemn.

“Doamnă”, dacă femeia e căsătorită, “domnişoară”, dacă nu e, sau simplu, Lorena. Şi ai rezolvat problema.

Şi acum, să trecem la subiect.

Mă bucur mult că alegi să îţi înţelegi şi să îţi accepţi copilul aşa cum este, şi mă bucur şi mai mult că soliciți ajutor când nu ești sigur cum să procedezi. Iar pentru a simplifica, hai să ne gândim cum vei acţiona tu, ca tată, cu celălalt fiu.

Vei începe să vorbeşti cu el despre femei de pe acum? Când încă se joacă cu lopăţica în ţărână? Îndrăznesc să cred că nu. Cel mult îi înveţi pe amândoi să nu accepte acadele de la neni ciudaţi, îmbrăcaţi în parpalac, şi în rest, îi laşi să se bucure de copilărie.

Valabil şi pentru copilul “diferit”.

Apoi, emoţiile omului legate de propria lui identitate sexuală tind să se cristalizeze în timp. Şi fac o analogie, să mă înţelegi.

Ai ştiut din prima zi când ai cunoscut-o pe mama celor doi copii că ea va fi  soţia ta? Probabil că nu. Probabil că ţi s-a părut foarte drăguţă şi atât. Apoi, treptat, v-aţi cunoscut mai bine şi lucrurile s-au întâmplat de la sine.

Dacă încercai să forţezi o relaţie într-o fază prea timpurie, nu eraţi acum căsătoriţi şi femeia defila şi ea cu o pancartă #metoo.

Valabil şi pentru orientarea sexuală a copilului tău. Acum, la opt ani, încă nu-îi sunt clare foarte multe lucruri legate de el şi lucrurile care-l atrag.

Sfatul meu pe moment e să-l tratezi părinteşte, normal, să-l educi să nu facă tâmpenii, să-l lauzi când ia zece, să-l duci periodic la mall, etc., ca orice alt părinte.

Apoi, când se apropie de vârsta adolescenţei, iniţiază discuţia “între bărbaţi” cum o faci şi cu fiul cel mic. Dar celui mare îi vei explica, pe un ton foarte neutru, ca şi cum ai discuta starea vremii, şi faptul că există persoane atrase de membri ai aceluiaşi sex, sunt cam 10% din populaţie, şi că nu e nimic în neregulă cu asta. Tu doar îi spui că e bine ca un tânăr să fie informat, şi că te poate considera întotdeauna cel mai bun prieten al lui.

De ce un ton neutru?

Pentru că un adolescent, mai ales unul de altă orientare, trece prin toate panicile universului. Până înţelege cine este, cum este el construit pe interior. Până se împrieteneşte cu noua lui identitate, cea de adult.

Un ton prea personal l-ar putea determina să se inhibe şi mai tare, sau să se simtă atacat. Poate nu e pregătit să-ţi facă mărturisiri. Un ton neutru, lipsit de judecăţi, îl va face să se simtă în largul lui.

Povesteşte-i cum erai tu la 14 ani, descrie-i primele tale stângăcii, râzi de tine însuţi, şi spune-i că poate veni la tine cu toată sinceritatea, că tu eşti taică-su şi îi vei fi mereu alături.

Poate atunci îi vei declanşa o confesiune, poate că va dura câteva luni.

Ai răbdare, lasă-l să ţi se deschidă în ritmul lui. În acest timp, fă-l să simtă că poate avea încredere în tine şi că îi eşti un sprijin.

Adolescenţii, indiferent de orientare, au cea mai mare nevoie de sprijin şi se pricep cel mai puţin să îl ceară.

Te felicit pentru că eşti un tată grijuliu şi cu mintea deschisă.

PS: Și, pentru că nu întotdeauna feminitatea sau masculinitatea are legătură cu orientarea sexuală a combatantului, dat fiind că există mulți straight extrem de feminini și mulți gay care par mai fioroși decât Chuck Norris, m-aș amuza să fie exact invers. Băiatul zambilă să fie hetero, și celălalt să-ți vină acasă cu prietenul lui cel nou, Mircea.

Sper că am fost utilă,

Lorena.

Foto: pixabay.com.

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

4 Responses

  1. Alina says:

    M-am jucat mereu cu baietii si am fost (mai) buna prietena cu ei (chiar si acum e la fel), am avut set de surubelnite de jucărie si imi placea mult sa construiesc lucururi (mai mult ca papusile). M-am imbracat pana la facultate exclusiv in blugi si tricouri, o vreme ii purtam efectiv tricourile tatalui meu la scoala. In adolescenta ma imbracam groaznic de neatragator.
    Acum ma imbrac aproape mereu in rochii si ma machiez mult. Am o meserie tehnica masculina si nu as vrea altceva pentru viata mea. Imi place sa lucrez pe santiere. Sunt bossy si ma enerveaza maxim cand cineva imi spune ca nu pot face ceva doar pentru ca sunt fata.
    Nu sunt gay si nici nu mi am pus astfel de probleme vreodata. Nu stiu exact cum as fi reactionat sa ma intrebe parintii mei daca sunt lesbi (nu cred ca as fi reactionat bine in adolescenta) dar probabil ca ei nu si au pus astfel de probleme pentru ca e comun ca fetele sa fie baietoase (si nu e vazut ca ceva rau)
    Eu nu as spune nimic copilului. E foarte probabil sa nu fie gay, ci doar un baiat heterosexual mai feminin. Sau poate e gay, si asta e ok.
    Daca se va simti confortabil cu voi (gen sa nu faceti remarci homofobe prin casa sau sa acceptati sa faca altii din preajma astfel de comentarii fara sa ii taxati) va va spune el ca e gay (daca e cazul).
    PS: parintii implicati in certurile copiilor (pe vremea mea) au dus la mai mult bullying si la o izolare a copilului respectiv care era “paracios” – nu recomand

  2. Nicu says:

    Daca copilul e intr-adevar gay, iubirea parinteasca ar trebui sa ramana neconditionata. In Romania, sa fii homosexual inseamna oricum o viata grea, de cele mai multe ori presarata cu mult bullying, iar in aceste conditii sprijinul si intelegerea parintilor e esentiala. Va mai curge multa apa pe Dunare pana ce se vor schimba mentalitatile noastre limitate, poate doar cu generatiile care vin din urma sa se schimbe ceva. Suntem un popor homofob pana in maduva oaselor si o aratam ori de cate ori avem ocazia. Nu e nimic gresit in a fi gay, nu e nimic gresit in a fi un baietel mai feminin. Cu atat mai mult, copilul trebuie ferit de bullying, trebuie invatat sa se apere si sa se accepte.

  3. Nea Fotologea says:

    Sunt un idiot obsedat și hărțuitor și am revenit să mai mănânc niște căcat infestat de ticăloșie și prostie.

  4. Lorena Lupu says:

    Băi, dobitocu pizdii prost ca noaptea. Nu e nevoie să mă convingi la fiecare postare că ești cea mai ticăloasă și mai scabroasă formă de viață care a populat vreodată planeta. Știm deja asta. Fiecare nou comment pe care îl caci e un nou nivel de mârșăvie și prostie.
    În direcția asta ne-ai convins. Mai ai și alte laturi ale personalității, sau ești un simplu căcat care a scăpat cu apa netrasă și bântuie liber prin lume? Băga-ți-aș o mie de puli direct în gât.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger