Poșta redacției: Prietena distantă

Periodic, oferim iubire cititorului nostru. În sensul în care el sau ea, sau chiar tu, de ce nu, ne trimite(ți) problema voastră de suflet pe birou@lorenalupu.com. Noi citim, cugetăm și analizăm, apoi propunem o soluție sau dăm o opinie ÎNTR-UN ARTICOL PE BLOG.

Sau în consultaţie privată, contra cost.

Mesajul de azi spune aşa:

Bună, Lorena,
Îți scriu pentru a-ți povesti de dilema mea existențială din prezent și de a vedea care este și punctul tău de vedere.
Sunt de vreo 15 ani prietenă cu o tipă super mișto, cu care eram aproape soulmate.
Genul ăla de BFF pe care vrei să-l ai forever lângă tine, să vezi cum creșteți, să vă susțineți, să celebrați împreună.
Problema a apărut, clasic, în momentul în care ea și-a făcut un prieten și, treptat, a început să mă ignore, să îmi răspundă mai rar la mesaje, să mă asigure că nimic nu s-a schimbat, doar că e ocupată. Am înțeles și i-am dat spațiu. Apoi, ea s-a mutat temporar în altă țară (alt fus orar and co) și parcă acum are scuzele ideale de a nu mai ține legătura.
Am abordat de nenumărate ori problema de comunicare, i-am zis că mă deranjează că se lălăie enorm pentru a răspunde la un mesaj și că am impresia că o face din obligație. Știe că I’m there for her, dar parcă nu mai e așa bubbly ca înainte, nu se mai deschide, nu îmi mai trimite poze din experiența ei în afară, nu îmi mai povestește despre familia ei. Faza e că nu sunt eu neapărat prea needy, și eu am un milion de lucruri de oferit (urăsc să storc oamenii de energie).
Am impresia că devin un vampir energetic și că doar asta vede acum în mine. Deci nu cred că mă deranjează că răspunde mega rar, cât că e mega confidențială cu chestiile ei și că vorbim numai generalități. Ar trebui să mă mulțumesc cu asta? Nu știu, poate ai tu altă viziune mai la rece. Merci mult, you’re doing an amazing job 🙂
X. 
***
Dragă X.,
Tu nu pari să remarci că bați degeaba la o ușă care s-a închis demult.
Genul ăla de BFF pe care vrei să-l ai forever lângă tine, să vezi cum creșteți, să vă susțineți, să celebrați împreună. – ăsta e filmul tău interior. Dar știi ce mă surprinde pe mine de fapt?
NUMĂRUL URIAȘ de persoane care sunt atât de scufundate în filmul lor interior, încât nu fac update deloc la realitatea de pe teren.
Valabil pentru tipii care se cramponează să atârne de femei care le-au arătat cât se poate de clar că nu sunt interesate, pentru tipele care îmi descriu în câte moduri le ignoră, neglijează, ba chiar le umilește Gigel, apoi mă întreabă ce recomand (să te duci învârtindu-te, duh!), și iată, pentru prietene care nu se prind că nu mai sunt dorite.
Dacă fata aia voia o prietenie cu tine, te căuta. Își exprima activ interesul și ÎȘI DOREA să comunicați.
Aici, genul tău de om îmi răspunde cu: “Dar nu ştii ce frumos era în 1900 toamna, când mâncam împreună îngheţată Polar pe băţ şi eram bullied de aceeaşi gaşcă de idioţi, cărora le-am obţinut exmatricularea, moment când ne-am îmbătat prima oară şi am borât sincron. Ah, ce vremuri!”
Baby doll, aia a fost în 1900 toamna, şi ştii care e caracteristica definitorie a lui 1900 toamna? O zic pe olteneşte: Fuse şi se duse.
Nu mai trăiţi din amintiri, oameni buni. Nu mai trageţi de cal mort, pe baza lui: “ce frumos galopa în mezozoicul târziu”. Nu mai e de actualitate.
MOVE. THE F. ON.
Vezi caii vii care galopează în jurul tău acum, şi urcă în şa.
Ceea ce crezi tu că era prietenia perfectă a fost pentru ea un mod de a-şi petrece plăcut timpul cu cine s-a nimerit prin jur. Ceea ce probabil că face şi acum, cu cei care sunt în jurul ei zilele astea.
Da, îţi răspunde din obligaţie, pentru că e prea laşă să-ţi spună pe şleau: “Fă, cam cât de expeditivă trebuie să fiu, să te prinzi că eşti istorie antică?”
Nu mai atârnaţi după oameni care nu îşi manifestă vizibil şi asertiv afinitatea şi bucuria de a vă avea în vieţile lor.
Sper că ţi-am fost utilă,
Lorena

***

Dacă v-a plăcut acest text, puteți susţine activitatea siteului cu o donaţie.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.

***

Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

1 Response

  1. Mona says:

    Cata dreptate ai Lorena! Si eu am patit la fel, BFF timp de 18 ani, apoi a plecat din tara si de la zeci de telefoane si mailuri pe saptamana in primii 2 ani, ajunsese sa imi scrie sau raspunda la mesaje o data la cateva luni. Discutiile intime se transformasera in banalitati generale si mi-au trebuit 3 ani sa realizez ca prietenia noastra s-a terminat.
    Da, cine doreste prietenia cu tine, te cauta.
    Unchiul meu din USA a pastrat relatie la distanta cu BFF-ul din Romania timp de 30 ani, o relatie destul de apropiata, cu comunicare, vizite, vacante, etc. De cand cu tehnologia libera si gratis, se vad si comunica foarte des pe diverse aplicatii. Se poate atunci cand apreciezi un prieten pe care il vrei in viata ta chiar daca ti-ai schimbat tara de rezidenta.
    In multe cazuri, prieteniile sunt de fapt de circumstanta si cand acestea din urma se schimba, dispare si prietenia pentru ca apar alti oameni in jur si tot asa.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: