Când au venit oameni din țări sărace în occident, să facă curat și să șteargă cetățeni seniori la fund, o parte din occidentali s-au enervat foarte tare: „Vin să ne fure joburile”.
Sigur, jobul ăla prost plătit și cu multă muncă nu era dorit de niciun concetățean, și cineva trebuia să-l facă. Prin urmare, mai cu un cârtit, mai cu o aroganță, sărăntocii au fost lăsați să vină în țara bogată și să se bucure de traiul mai bun.
Așa au ajuns românașii noștri în toată lumea. Indiferent în ce colț al lumii te duci, tanti care îți aduce cafeaua la masă va intra în vorbă românește cu tine, după ce te aude sporovăind, și de multe ori inclusiv persoana care-ți verifică pașaportul la vamă îți spune: Călătorie plăcută.
Repet, sunt de acord cu asta. Decât să rabzi foame acasă, mi se pare normal să te duci acolo unde îți este bine și să-ți făurești viața confortabilă la care tânjești. De aceea, sunt mereu prietenoasă cu tanti care îmi aduce cafeaua la masă, o întreb de unde e din România și îi las bacșiș generos, pentru că acesta e modul meu de a-i susține pe românii mei.
Dar românii au și un mare orgoliu când e vorba de cum sunt tratați angajații români din străinătate. Acum vreo două luni, actorul Sebastian Stan a fost invitat la Graham Norton. Un alt invitat era un mare actor britanic – am uitat numele și mi-e lene să dau un Google. Stan l-a întrebat pe englez despre menajera lui româncă. Iar englezul a povestit despre doamna Cici cu un zâmbet pe buze. Am văzut clipul. NIMIC, DAR NIMIC OFENSIV.
Dar a început o furtună de istericale pe internetul din România, de zici că englezul înjurase esența neamului românesc. „Adică ce vrea să zică, că noi ne pricepem doar la menaj și suntem buni doar la coada mopului?” Omul nu zisese asta. O adusese în vorbă pe doamna Cici după ce îl întrebase Sebi de ea. Dar brusc, explodase mămăliga în toți ofuscații netului, cum că trebuie să respecți românul, nu să-l reduci la suma oalelor de ciorbă pe care le-a gătit în bucătăria ta.
OK. Ce înțelegem de aici? Că emigrantul e și el om, și trebuie să-i respecți demnitatea umană. Idee cu care pot fi de acord.
Dar observăm că această idee nu e aplicată de bravii noștri românași când omul care le face curat sau cel care le aduce meniul zilei cu Glovo e emigrant?
„Se umple țara de toți ciuciunghezii, dom’le!”
Așa, și? Te oferi tu să transporți mâncarea?
„Nu-mi convine mie salariul ăla!”
OK, dar mâncarea nu se teleportează magic din bucătăria restaurantului la tine-n relax lounge de la corporație, corect?
”Să mi-o aducă un român al meu!”
Ghinion, românul tău o duce pe un salariu de trei ori mai mare, la Madrid. Și o duce pentru că salariul lui de trei ori mai mare nu satisface un spaniol get-beget.
„Să le mărească salariile!”
OK, dar ieri te văicăreai că e scump transportul. Deci, cum să fie, transport ieftin sau salarii mari la curieri?
”Ești curvă, grasă și pr0astă.”
Da, ok.
Ce încerc să spun cu acest textuleț e: tratează-i pe lucrătorii din servicii imigranți așa cum ai vrea să fie tratați românii tăi în străinătate. Dacă emigrația e un lucru bun când vărul Pantelică îți trimite 100 de euro, e un lucru bun și când Jamal poate trimite familiei lui 50 de euro pe care la el acasă nu i-ar fi avut.
***
Cafeaua de la tine mă stimulează intelectual. 😀
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da follow pe Facebook şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
***
Sh*t They Say