-Tati, spune-mi şi mie o poveste.
-Dar după aia te culci, da?
-Mă culc, mă culc.
-Bine. A fost odată ca niciodată…
-Fabian!
-Da, iubita mea.
-Nu mi se pare sustenabil moral să sugerezi copilului că minunile se întâmplau doar pe vremea lui Pazvante. Asta îi poate induce nihilism legat de contemporaneitate.
-Ok. Şi cum spun?
-A fost odată, ca oricând.
-A fost odată, ca… ăăă… oricând, o fetiţă frumoasăăăă…
-Fabian!
-Da, iubita mea.
-De ce să-i sugerezi copilului că unica valoare a unei femei constă în aspectul exterior?
-Okk, ok. A fost odată, ca oricând o fetiţă aşa şi aşa, nu cine ştie ce…
-Fabian!
-Da, iubita mea.
-Ideea nu e s-o ugly shame pe fetiţă.
-Asta făceam?
-Da. Insinuai că e urâtă. E tot obiectificare.
-Şi atunci, ce să fac?
-Insistă pe calităţile ei umane.
-A fost odată o fetiţă bună ca pâinea caldă.
-Fabian!
-Da, iubita mea.
-Pâinea caldă are E-uri. Bună ca salata eisberg, care e şi echilibrată nutriţional.
-Ok. A fost o fetiţă sănătoasă ca un regim echilibrat de proteine vegetale, care îşi iubea foarte mult bunica. Şi, într-o zi, când bunica se îmbolnăvi…
-Fabian!
-Ce mai e, frate?
-Insinuezi că vârsta a treia e bolnăvicioasă?
-Nu, dar aşa e povestea.
-Găseşte o formulare mai puţin insensibilă.
-Ăăăă. OK. Bunica nu se simţi foarte bine. Făcu gripă. Nu din cauza vârstei, că l-ar fi făcut şi la 18 ani. Circula un virus. Şi fetiţa se hotărî s-o viziteze pe bunica. Mama îi umplu un coş cu bunătăţi, cozonaci…
-Fabian!
-Iar mă întrerupi?
-Nu cozonaci! Cozonacii sunt nepotriviţi unei diete nutritive. Spune şi tu legume la tigaie, să-i inducem copilului obiceiuri alimentare sănătoase.
-Da, da. Îi puse broccoli, piept de pui fiert şi morcovi sotaţi, şi ceai antiadipos, e bine aşa, nevastă!?
-De ce mă întrebi pe mine, tu spui povestea.
-Serios? Ok. Dacă mă mai întrerupi,o spui tu în continuare. Aşadar, Mirciulică, unde am rămas?
-La ceaiul anti… nu ştiu ce, tati.
-Bine. Şi pe fetiţă o chema Scufiţa Roşie, dacă e de acord şi mă-ta!
-Vai, Fabian, de ce eşti aşa nervos? Aşa e povestea.
-Mă bucur. Deci porni Scufiţa Roşie cu un coş plin de salate, care mai de care mai vitaminizante şi detoxifiante, şi porni prin pădure, spre casa bunicii. Când, deodată, de după un tufiş, îi sări în cale lupul cel rău. Negru, fioros, cu colţii ascuţiţi.
-Fabiaaan!!
-Ce mai e, nevastă??
-Mi se pare extrem de ofensator la adresa comunităţii lupilor!!! Dacă poveştile tale bigote o să insufle în copilul nostru o ură iraţională faţă de lupi?
-Hrrrrr… Hrrrr… Hrrrrr…
-Incredibil, ne-a adormit copilul. Şi eu nici n-am ajuns la jumătatea poveştii.
-Păi tu ce credeai, Fabian, că sunt nebună degeaba?
***
Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.



Sh*t They Say