Scurt compendiu de violență domestică

Zilele astea, șeful poliției băcăuane a dat un interviu la radio. În care a afirmat că femeile bătute de soți deranjează polițiștii când sună la 112 noaptea și că pot foarte bine să aștepte până dimineața.
Cei care s-au supărat pe tolomac ignoră problema de fond. Și anume, faptul că așa gândește o bună parte din Poliția Română, numai că cei mai mulți își aleg mai cu grijă cuvintele când vorbesc cu presa.
Realitatea e că, în mintea multora dintre ei, căsătoria e o formă de luare în proprietate.
Venea poliția peste proprietarul sadic din “12 years a slave” când îşi desfigura în bătaie proprietăţile, pentru greşeala de a fi respirat?
La dracu, nu.
Ce treabă are poliţia cu faptul că un stăpân de sclavi face ce vrea cu ceea ce deţine cu acte?
Nothing whatsoever.

Lipsa absolută de respect a poliţiei române faţă de viaţa, libertatea, integritatea şi demnitatea femeilor românce continuă să facă victime. Şi e un fenomen răspândit pe o scară mult mai largă. Neghiobul din Bacău nu a avansat o idee nouă şi surprinzătoare. El doar a pus în cuvinte modul în care gândesc colegii lui, prietenii lui, subordonaţii lui.

Adevărul e că în România, femeia măritată şi copiii nu au parte de nici un fel de protecţie oficială.

Şi de obicei, întrebarea pe care ne place s-o punem este: Dar de ce nu-l părăseşte pe prost?

Răspuns: Pentru că, de multe ori, prostul devine şi mai hărţuitor, şi mai violent, şi mai tâmpit după ce este părăsit.

Cu aprobarea tacită a poliţiştilor care, probabil, se poartă la fel cu nevestele lor.

Tolomacul băcăuan nu lucra în Sighetul Marmaţiei, unde s-a întâmplat această crimă oribilă acum vreo două săptămâni. O femeie era hărţuită de luni în şir de o mizerie umană de care se despărţise. Şi, desigur, se despărţise de bun şi iubitor ce era ipochimenul.

Zice un martor: ”A spus şi la poliţie că o să fie fapte, dar poliţia n-a crezut-o. Într-una i-a zis: Du-te acasă că nu ţi se întâmplă nimic! Şi s-a întâmplat. El era gelos, foarte gelos. Spunea că o bate foarte rău. Şi cu bâta în faţa copiilor. Fata a venit şi la mine de vreo câteva ori şi a dormit cu copiii”.

Jegosul a atacat femeia, tot cu cuţitul, cu o lună înainte, dar autorităţile n-au făcut nimic. Probabil că exagerase şi nu aşteptase dimineaţa.

Între cele două atacuri, gunoiul uman a trimis o tonă de mesaje cu ameninţări. Suficiente să îl incrimineze pe baza unor legi clare. Ce au făcut autorităţile? Nimic.

Şi de data asta, nemernicul a venit acasă la femeie, a încercat s-o arunce de pe balcon, n-a reuşit, şi atunci a înjunghiat-o mortal, desigur, tot în faţa copiilor. Măcar să ştie că-i traumatizează definitiv pe ăia mici.

Revenim: a zis potera din Sighetu vreo prostie de genul: Să aştepte femeile până dimineaţa?

Nope.

Dar atitudinea lor, nepăsarea lor, indolenţa lor, lipsa de orice consideraţie faţă de viaţa şi integritatea femeii erau exact aceleaşi cu ale tolomacului băcăuam care a ouat porumbelul.

Haideţi să revizităm împreună o altă ştire.

Un gunoi uman, de data asta din Galaţi, a fost părăsit de soţie pentru că era abuziv şi violent. Femeia a fugit în Anglia, probabil la muncă.
A lăsat cei doi copii acasă, pentru că, spune ea, până atunci jegosul a fost violent doar cu ea, nu şi cu ei.

De ce a fost nevoită să recurgă la acest gest extrem: fuga în altă ţară? Din exact acelaşi motiv.
Autorităţile nu intervin cu nimic, nu protejează şi nu ajută o femeie aflată în capcana unei căsătorii de coşmar. Poliţiştii din Galaţi nu au ieşit public cu o afirmaţie de tipul “să aştepte până dimineaţa”, dar atitudinea de miserupism suveran a fost vizibilă şi în acest caz.

Ei bine, continuarea probabil că o ştiţi. Animalul s-a filmat bătând cu sălbăticie pe cei doi copii mici, cu pumni şi palme, şi a trimis filmarea pe net femeii.

Şi poanta e tot în ştire: “Bărbatul a primit interdicţie să se apropie de cei doi copii timp de cinci zile.”

A doua poantă, în rubrica de comentarii pe Facebook. Un cârd de pizme proaste ca noaptea, care probabil că nu au primit nici măcar un ghiont în toată viaţa lor: “Cum a putut aia să plece fără copii?”

În primul rând, când abuzul, agresiunea, violenţa ating insuportabilul, fugi pur şi simplu. Fugi pentru viaţa ta.
În al doilea rând, sărăcia e un lucru real. Şi nu mă refer la sărăcia de Facebook şi Instagram, unde ne văicărim că n-avem bani, dar mâncăm de trei ori pe săptămână la restaurant şi ne înnoim constant garderoba, ci la sărăcia autentică de sat românesc, unde te bucuri că ai o coajă de pâine de pus pe masă. Femeia a plecat în Anglia special să pună deoparte nişte bani, să aibă CE să le ofere copiilor.

Şi până la urmă, într-o ştire cu una care fuge de acasă şi unul care se răzbună desfigurând copiii în bătaie, ţie ţi se pare prioritar să cloncăni despre cum a putut aia să fugă?

Which brings me to my next point, şi anume: avem infinite mustrări de adus femeii românce că nu ştie să fie mamă perfectă. Dar cumva ni se pare de înţeles că bărbatul român e cel mai de kkt tată posibil, că nu îl califică nimic pentru a fi părinte. Sau soţ, dacă tot suntem acolo. Ni se pare firesc ca mentalitatea lui să fie cea a proprietarului de sclavi sadic din 12 Years a Slave.

Şi prin asta, suntem la fel de mult o parte din problemă, ca tolomacul din Bacău. El doar a zis-o, noi toţi endorsăm.

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.