Bântuiam eu prin oraş, cu treburi reportericeşti, când, deodată, trec pe lângă o patiserie. Şi mi se face groaznic de poftă de ştrudel cu brânză. Şi mă pun la coadă.
Au patiseriile din Bucureşti un obicei detestabil: îţi bagă pateul / merdeneaua / cornuleţul / gogoaşa / polonezii / whatever în pungi de plastic. Să mor eu că nu înţeleg următorul fenomen: unul, în faţa mea, şi-a luat felie de pizza şi i-au băgat-o tot în pungă de plastic. Să se murdărească toată de topingul cu pricina! Brrrr. Ce pula mea simţ estetic poate avea un om care bagă o felie de pizza într-o pungă de plastic!?
Aşa, şi ajung eu la vorbitor, şi-i cer tipului:
-Un ştrudel cu brânză, dar în şerveţel, vă rog.
Ăsta, absent, întinde mâna după următoarea pungă de plastic.
-Alooou, băiatu’! ridic eu tonul.
Şi îmi vine ideea genială. ZĂ idea.
-Ţie-ţi plac mai mult gagicile care iau contraceptive orale, nu?
-Hă? se uită la mine bovin vânzătorul, şi la fel şi toată coada.
-Păi, prietene, aşa cum tu urăşti senzaţia de plastic pe ştrudelul tău, aşa o urăsc şi eu pe al meu. Dă-mi ştrudelul în şerveţel sau în orice altă formă de HÂRTIE, ok?
Toată lumea a început să râdă. Inclusiv tipul cu pricina.
Şi mi l-a dat în serveţel.
Pentru impresia de curatenie si igiena impecabila. Repet, doar impresia. Pentru aceasta impresie (comerciala, in mare parte), traim intr-o lume de plastic.
prietenul meu, sunt unele produse cu cremă deasupra, sau, cum e pizza, cu măclăvais deasupra. alea, băgate în pungă de plastic, creează doar impresia de alimente pe care le-a mai mâncat cineva o dată.
nepoata, da’ savarina invelita in hartie e mai desteapta? ca ramane frisca pe hartie sau ketchupul pe punga, acelasi cacat, tot ma fura. niste oți!
Buna! Buna, rau!
Eu ti-l dadeam gratis. Strudelul. De fapt, nu era gratis. Il binemeritase-i. (Aia de la coada puteau sa sara si ei cu o limonada, apa plata cu lamiie, whatever.)
Totul depinde de cum pui problema :))
În Asia de Sud-Est se poate cumpăra de pe stradă o pungă de juma de litru cu supă, legată sus, plus un pai. Sucul se servește la fel. Apa nu se găsește. Să fie asta explicația sexualității exacerbate din acele țări?
Pina mai spre iepoca de aur, poate si-acum, nu mai am rude la tara, si Ion, si Gheorghe, ba si Maria!, se stergeau la cur (si) cu frunze de podbal. Aceleasi pe care si le legau la frunte si timple, in caz de dureri de cap.
Sa fie asta motivul pentru care urmasii lor au tendinta sa gindeasca cu curul?
:)))))))))))))) am râs de asta de m-am pişat pe mine.
Eu cred că încă le-a rămas capul înfipt în cur. După patosul cu care povestești happeningul rural, îmi spune că scenele se petrec în două zone istorice: Bărăgan și Moldova de Sus.
Ai dreptate, Franz. Podbalul creste pe malul apelor si in zone umede, exact climatul Baraganului.
Frantz, de ce crezi ca au pierdut nemtii razboiul?
Podbalul, așa cum o știu , mai poartă denumirea în latină de flatulența porcului.
Păi de nemți ce să zic. Că au fost prea civilizați. Când s-au tors la ei în bârloage, aka Berlin au luat cu ei de pe aici boli venerice și comportament țigănesc.
Cred că trebuie să mor eu și 2 generații după mine, ca să fim siguri că deruralizarea a avut loc complet.
Bă da acum mi-a picat fisa, când m-am trezit din băutură. Bărăganu e deșert, nu climă umedă. Încerci să-i sabotezi pe Iuon și Măria.
depinde, de prima generație de la oraș sau de a doua, primii și-au mutat latrina în mijlocul casei, cel puțin așa credeau părinții lor, a doua a uitat lucrul acesta. De aceea gândesc cu curul!
“Ce poate fi mai plăcut şi mai simplu decât să fii sincer, totdeauna liniştit, împăcat cu tine însuţi, neavând nici de ce te teme, nici ce inventa?”
François de Salignac de la Mothe-Fénelon
sa te futzi !?
^raspunsul este ptr. François de Salignac de la Mothe-Fénelon
Pentru a te liniști cu tine însuți, trebuie ca să fii sincer privind la Henri Toulouse-Lautrec care face ceva, ori tu nu faci asta și nu ești sincer deci.
atîta-s de beat c-am citit așa: Bântuiam eu prin oraş, cu treburi reportericești, când, deodată, trece pe lângă mine o patiserie.
I se face pofta si se pune la coadă.
i se face pofta si se pune-n coada.
Asta da reclama la prezervative :))
@Frantz:Da-mi si mie,te rog,reteta de trezire rapida din betie.A durat doar de la 3:26 la 3:29.Visez deja la vremuri minunate.,
Bre, tu esti delicios de amuzanta! Ti-am descoperit blogul abia ieri, dar de atunci ma hlizesc non stop la monitor, citindu-ti postarile din arhiva.