Un imn în cinstea bărbatului pizdificat

Acesta este un articol în replică la acest post de pe blogul lui Mihai Vasilescu. Unde una dintre colaboratoarele acestuia vituperează cu sete la adresa bărbatului modern, elegant, îngrijit, pensat, ba chiar, Doamne apără, machiat, plângându-i foarte tare pe “bărbaţii de altădată”. Ironic, bărbaţii de altădată ar fi trimis-o direct la cratiţă, pentru că treaba ei de femeie e să şteargă praful prin odăi, nu să discute politică şi afaceri cu oamenii mari.

Motivaţia: se simte foarte prost pentru că sprâncenele lor arată mai bine decât ale ei, că părul lor e mai mătăsos decât al ei şi că unghiile lor arată mai îngrijite decât ale ei.

Şi simt nevoia să scriu acest articol pentru că vreau să fie foarte clar un lucru: nu există o unanimitate a femeilor care gândesc aşa. Există femei care urăsc cu sete bărbaţii îngrijiţi, şi femei care ticăie ca bombele cu ceas de tulburare cât văd un bărbat cu un machiaj mai bine estompat decât al lor. Eu fac parte din această ultimă categorie.

După cum am mai povestit, când eram eu copil mic, tata a decis să ne lase baltă şi să fugărească alte doamne şi domniţe. În secunda imediat următoare, tot machiajul din casă a fost aruncat în cel mai prăfuit şi ascuns cotlon al unui dulap, şi orice urmă de cochetărie a fost taxată cu cinism muşcător, de parcă ar fi fost bukkake cu negri.

Lucru pe care l-am urât pentru că eu, de mic copil, eram în trupa de teatru a şcolii, şi primul lucru pe care l-am remarcat când am vizitat, copil fiind, cabina teatrului din localitate, a fost uriaşa paletă de farduri în toate culorile curcubeului. Acum, orice om care a trecut printr-o Sephora în viaţa lui are câte una. Pe atunci, era raritate şi lux mare.

Uram sobrietatea de la noi din casă, şi din secunda în care am scăpat de militărie, eyelinerul meu negru a început de pe la sprâncene şi s-a terminat pe la jumătatea obrazului, cu inconştienţa pe care numai vârsta de 20 de ani o scuză. Ok, şi 30. Şi probabil şi 40. O să port makeup cât o să mă ţină pielea, şi când n-o să mă mai ţină, o să mă duc la un chirurg să mi-o repare şi o să mai port nişte makeup.

Şi-i respect şi admir pe bărbaţii care îşi oferă lor înşişi libertatea de a fi explicit cocheţi, eleganţi şi, da, vag androgini.

Acum două săptămâni, aveam programare la pensat. Lângă mine, aşteptându-şi programările, erau doi băieţi. În scaun stătea o doamnă la vreo 60, care, după ce şi-a terminat şedinţa, s-a întors şi i-a remarcat. a exclamat maliţioasă:

-Dragă, băieţii din ziua de azi sunt mai pizde decât pizdele.

Unul dintre cei doi s-a simţit atacat şi şi-a băgat mobilul mai adânc în nas, refugiindu-se în lumea virtuală în care n-avea nimeni idei stereotipe legate de înfăţişarea lui. Celălalt a privit-o pe tanti în ochi şi a întrebat-o:

-De ce să nu pot şi eu să mă simt bine în pielea mea, ca dumneavoastră?

Şi cum pe Lorena o mănâncă perpetuu în cur să fie avocatul poporului, am intervenit şi eu:

-Aşa cum nouă nu ne convine să fim trimise la cratiţă, poate nici lor nu le convine să aibă pădurea Letea pe faţă, în numele unui ideal de masculinitate în care nu se recunosc.

-Aaaa, s-a întors baba spre mine, pentru că nu se aştepta ca o fată să le ia partea. Tu ai face dragoste cu băiatul ăsta?

M-am uitat la băiat. Cam 22 de ani, ochi mari, căprui închis, gene natural lungi, păr cârlionţat, buze pline, tenul curat şi fraged specific vârstei de 22 de ani.

-L-aş viola cu perversiuni în faţa secţiei de poliţie, doamnă.

Aici, toată lumea s-a uitat la mine. Inclusiv tanti care epila pe cineva în cabină a scos capul să vadă unde, cine, cum şi de ce.

-Dar nu ăsta e subiectul. El nu se pensează ca să fac eu dragoste cu el. Se pensează să se simtă şi să arate bine. Să nu facă instant conjunctivită când se uită în oglindă.

-O, da, a şoptit şi ăla care butona la mobil.

-Tineretul din ziua de azi, a concluzionat cu dispreţ superior tanti, a plătit şi a plecat privindu-ne ca pe maşini străine şi clătinând a dezaprobare din cap.

*

Dacă tu, femeie, vrei egalitate de şanse la job, tratament respectuos şi empowerment, e recomandat să înţelegi că e cu reciprocitate. Nu poţi să ceri ca numai tu să beneficiezi de armele tradiţionale ale sexului opus, fără ca acesta, la rându-i, să preia o parte din armele tale. Mi se pare fair, corect şi perfect echilibrat.

Sigur, asta nu înseamnă că de mâine le vom pretinde TUTUROR bărbaţilor să poarte makeup, tocuri de 10 cm şi poşete. Aşa cum nu le pretindem TUTUROR femeilor să termine o facultate sau să devină general manageri. Înseamnă, pur şi simplu, să acceptăm că nu putem avea viziuni moderne doar pentru un sex, şi tradiţionalism pentru celălalt.

*

Iar dacă tu, femeie, te simţi prost când manichiura sau sprâncenele unuia arată mai bine decât ale tale, fă un efort de introspecţie şi întreabă-te de ce.

Cu ce eşti tu mai puţin ca om, doar pentru că amicul tău e mai sexy decât tine?

Dacă te simţi eclipsată şi ai o problemă cu asta, poate a sosit timpul să înveţi să-ţi faci unghiile, să te pensezi şi etc.

“DAR NU”, o să urle la mine cu majuscule comentatoarea EU-NU-PORT-MAKEUP-CĂ-NU-S-DIN-AIA. “Eu mă simt foarte bine în pielea mea aşa cum sunt!!”

Un om care se simte bine în pielea lui aşa cum este nu se simte prost când apare cineva mai bine îngrijit. Binele în pielea ta e impenetrabil.

Dau un exemplu.

Eu port părul negru, monocrom. Negru monocrom a fost şi prin 2008 – 2009, când toată lumea şi mama lor purtau şuviţe. Simţindu-mă perfect în pielea mea, aveam zero tresăriri, indiferent ce curcubee treceau pe lângă mine. Îmi plăcea cu convingere părul meu aşa cum era şi nu mă simţeam cu nimic mai prejos.

Dacă tu te simţi mai prejos de cum vine unul perfect pensat, poate nu te simţi atât de bine în pielea ta precum îţi place să te minţi. Şi ideal ar fi să vezi ce poţi face în privinţa asta.

Un lucru pe care NU-l poţi face e să-i spui să nu se mai aranjeze el, să te simţi bine tu. Menirea lui în viaţă nu e să te simţi bine tu. E doar problema ta să te clădeşti pe interior în aşa fel, încât să nu te mai zgârie la ochi oamenii mai îngrijiţi decât tine.

Şi lansez o provocare pentru acei tipi care citesc acest blog şi se îngrijesc cu mândrie: trimiteţi-mi pe adresa de mail birou@lorenalupu.com o fotografie cu voi în cel mai bun look al vostru. Dacă vă place să vă machiaţi, nu ezitaţi s-o faceţi. Câştigătorul (bucureştean) va bea o cafea cu mine în cârciuma pe care o va alege şi vom discuta live pe Facebook tips & tricks de beauty. Ca între pizde.

Data limită: 1 mai.

Foto: Victor Ramos / Instagram.

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

 

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

13 Responses

  1. Monica says:

    Mi se pare super ok ca barbatul sa se ingrijeasca, sa nu faca codite din sprancenele lui, parul de la subrat, etc..insa recunosc cinstit ca pentru mine, moartea pasiunii o reprezinta blugii sau pantalonii ultra skinny, trei sferturi pe un barbat. Asa simt eu, mi se pare ca mi-a luat blugii si mi-i poarta , facand parada de bijuteriile coroanei:D. Insa da, eu nu pot purta blugi skinny pentru ca nu m-as simti eu bine! Nu sunt invidioasa, poate e de vina setarea mea despre cum sa arate pentru mine un barbat:D

    • Lorena Lupu says:

      Iar dacă vine unu şi-ţi zice că setarea lui despre femei e să stea în bucătărie şi să se împuieze, te superi. 🙂

  2. Monica says:

    Mi se pare normal sa aiba fiecare părerea lui și mă poate trimite oriunde, este alegerea lui cum și alegerea mea ochiometrica mă împiedică să înțeleg blugii ultra skinny la barbati. Condiserca este dreptul fiecăruia să se îmbrace, coafeze, machieze cum dorește că nu sunt eu validator universal pentru nimeni în afară de propria mi persoana. Însă eu nu înțeleg cultura blugilor skinny pentru bărbați, atat…și câteva mici trăsături pe care eu le vad pentru cel ce îmi stă alaturi. Nu a fi impuse bineînțeles ci dorite.

  3. Lorena Lupu says:

    Mie-mi plac blugii ultra skinny. Şi pe fete, şi pe băieţi.

  4. Umblă zvonul că Regele Ludovic al XIV-lea, Regele Soare, ar fi zis cam așa: băi, băieților și fetelor, care nu e parfumat, vopsit și înțolit în cea mai bună fustă, nu are ce căuta la Curtea și nici în armata mea! 😉

  5. Eu apreciez femeile și bărbații self aware, îngrijiți și cu stil. Nu am avut nici o tresărire când am aflat că Macron a dat 10000 Eur pe servicii de machiaj. Dar nu îmi plac bărbații și băieții care se efemineaza deliberat, cu pensat exagerat, lip gloss colorat…you name it. I like manly man, nu cred că masculinitatea clasică exclude autoingrijirea.

  6. Lorena Lupu says:

    🙂

  7. m says:

    Și eu mă uit cam cu mila la băieții ăștia , dar doar nu-mi place stilul lor, nu mă gândesc că n-ar trebui sa umble așa. Să facă ce vor. Cum mie îmi place să fiu ciufulit și nebărbierit, ei se simt bine așa, asta e.

  8. Anna says:

    Esti cea mai tare Lorena! Sunt complet de acord cu tine.Avem nevoie de mai multe persoane ca tine in tara asta.

  9. Adrian says:

    Ca barbat ai marele avantaj ca poti sa fii cum vrei tu. Si cu skinny si cu marinaresti cu barba fara barba ras in cap si peste tot sau cu ditai fl….o..dar ca femeie “ti se impune” de eticheta sa fii ingrijita spitzata si ca o floare chiar daca inainte cu o ora prajeai ceapa. Si daca un barbat pizdificat sa zicem ca ar fi horror sa vezi o neandtharliana e cel mai horror. Si daca tu ca barbat faci pe “puritanul” s ar putea sa ai o problema cu relatia ta cu tatal din copilarie. Ha ha, nah ca la asta nu te ai ganditLorena sa le o zici.bun articolul

  10. Rox says:

    Deci.. eu nu cred ca femeia aia a spus asa ceva si nici schimbul de replici. Partea aia a facut ca articolul tau sa fie de toata jena. Nu se minte intr-un articol 🙂

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger