Ieri, am scris un articol despre înşelat. Aici.
În cadrul lui, am punctat o idee simplă, pe care mulţi români nu par s-o înţeleagă: Responsabilitatea pentru înşelat e pe umerii celui aflat în relaţie. Nu există „spart casa”, decât în cazul infracțiunii de intrare prin efracție. În rest, e treaba celor aflați în relație să fie fideli, loiali și statornici. nu a terților.
Terții, mai ales dacă sunt liberi, au dreptul să facă ce vor, cu cine vor, și dacă a fost amor consensual, terții nu greșesc cu nimic.
Și mi se oploșește pe postare un pensionar. Și începe „Am fost șef la vamă. Și la mine în unitate au fost zece domnișoare care au spart case, și numai doi domni.”
Nu mai spune, gicule. Ai avut zece tâlhărițe? Că dacă te referi la adulter, AI AVUT ZECE BĂRBAȚI CARE ȘI-AU ÎNȘELAT SOȚIILE ȘI NUMAI DOUĂ FEMEI INFIDELE.
Individul, torturat probabil de senilitate și de alte boli geriatrice, nu dă nici un semn că a înțeles ideea, ci continuă: Oricum, le-am dat afară pe toate, pentru că eu nu permit aventuri la mine-n unitate.
Băi, bolovanule, fac eu, care începeam să mă enervez, dar căutam să mă controlez, pentru că nu merită un căcat cu ochi o restricție pe Facebook și pierderea traficului pentru care muncesc zi de zi. Dar pe gigeii care își înșelau nevestele i-ai penalizat cu ceva?
Nu, ei sunt bărbați, e un comportament normal. De ce urăști bărbații????
Să recapitulăm informația: bărbații erau cei care juraseră credință la altar, fetele erau libere de orice obligație. Tu ai concediat abuziv fetele, pe baza unor criterii care nu aveau legătură cu munca, bărbații, cei care de fapt făcuseră ceva rău, nu au pățit nimic, și totuși, eu sunt cea care urăște bărbații?
Ăla, suferind de Alzheimer și de alte boli degenerative, a dat-o prompt în altele. „Dacă taică-tu nu era bărbat, nu existai” și alte prostii. Mă mâncau degetele să-i iau toți decedații în penix acestui jeg misogin care recunoștea cu seninătate că discriminase și luase pâinea de la gură de la zece femei care nu greșiseră nimic și protejase zece bărbați care, culmea, încălcaseră ei jurăminte de „la bine și la rău”, dar din nou: Lorenooo, ai băgat ani din viața ta să-ți crești pagina. Nu merită căcatul ăsta împuțit să pierzi rodul acestei munci. Dă-i block și gata.
I-am dat block, dar am continuat să mă gândesc la cele zece femei pe care mizeria asta le-a concediat pentru că așa a vrut mușchiul lui.
Dacă ăla nu era un boșotârc bășit și senil, puteam să investighez la ce punct vamal a fost șef. Să le caut pe cele zece femei și să aflu cum au fost concediate. Dacă codul muncii nu limita dreptul la litigiu pentru o concediere abuzivă la 45 de zile, puteam să scriu Centrului Filia, să bage pentru ele un class action împotriva gunoiului abject, să li se facă dreptate.
Dar probabil că sunt și ele niște doamne în vârstă și, evident, dreptul de a contesta în instanță și a-l face pe nenorocit să scoată pe c** despăgubiri pentru abuzurile lui a trecut.
Ce vreau să spun cu acest text este atât: Habar nu avem prin ce abuzuri incredibile au trecut femeile din generațiile precedente. Faza dură e că uneori aflăm chiar din râtul slinos al celui care a comis respectivele abuzuri, mândru nevoie mare de ticăloșia lui.
***
Dacă apreciezi acest articol, poți susține la rândul tău site-ul în singurul mod care contează. Aici. Pentru donații de 50 de euro sau mai mult, îmi poți propune tu un subiect. Pentru donații de 25 de euro sau mai mult, poți propune o poezie pentru cele 365 de zile de poezie.
***
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
Sper ca individul senil se lauda si nu avea puterea legala sa concedieze persoanele respective fara ca acesatea sa fi comis nici o abatere la locul de munca. Sau macar ce e vorba de fapte petrecute in vremuri ceausiste cand concedierea arbitrara era posibila. Exista si posibilitatea sa fi plecat singure sub presiunea unui mediu toxic. Am facut liceul in vremea lui Ceausescu. Liceul era de tip industrial si avea ateliere. In ateliere erau maistri care supravegheau pe elevi. La un moment dat un maistru de acolo si o maistra au o aventura si sunt surprinsi in fapt de sotul maistrei care era profesor de matematica in acelasi liceu. Profesorul de matematica a ales sa “rezolve” situatia ridicand problema in consiliul profesoral si pe linie de partid, sa fie sanctionati sotia lui si maistrul pentru abateri disciplinare, vot de blam etc. Drept rezultat toti au aflat de intamplare, pana la ultimul elev. Maistra s-a angajat in alta parte ca se faceau glume si era greu sa mai stai in colectiv in acele conditii. Maistrul a ramas in liceu. Si inca un exemplu de dubla masura, cand se mai organiza cate o agapa tovaraseasca la padure de 1 Mai si se imbatau spuenau lucruri de genul “Bai Cutaritza, ce te-ai dus ba la schiopu’ ala sa te reguleze (maistrul implicat avea o infirmitate), mai bine veneai la noi mai, asa si pe dincolo…”
Mda.