Alege să te afecteze!

Am câteva prietene bine-crescute. Doamne şi domnişoare finuţe, educate corespunzător, care nu ripostează niciodată la nimic. “Trebuie să ignorăm răul. / Nu putem fi nesimţite / Nu ne coborâm / Trebuie să fim imune / Nu trebuie să ne afecteze”.

Ce au prietenele mele în comun?

Toate, dacă le dai cep adevăratelor sentimente reţinute din bună-creştere, spumegă ca nişte şampanii cărora le-a sărit dopul.
Şi, egoist fiind spus, descarcă asupra ta bagajul emoţional stârnit de interacţiunea neplăcută cu boul sau vaca de X.

Aparent, sunt fete calme. În esenţă, sunt măcinate de furii neexprimate la timp.

De aceea mă enervează nespus lozinca: “Trebuie să ignori”. Păi dacă ai ignorat, de ce vii să mi te vaieţi mie? Sau, de fapt, n-ai ignorat? Dacă te ţine cu adevărat să ignori, ignoră complet.

Sau dacă nu poţi să nu ignori complet, ermetic, planşă, zid, nu te face că.

Eu, dacă te uiţi la mailul meu, mesageria mea, wallul meu de facebook, blogul meu, zici că-s cea mai distrusă nervos fiinţă din univers. Apoi lumea mă vede pe viu şi vede un om calm, zâmbitor, care nu are nici un fel de bagaj de descărcat şi care te ţine în glume până seara. Şi nu înţelege.

“Păi pari altfel în scris”.

Par altfel, pentru că aleg să mă afecteze. Aleg să nu ignor. Aleg să fiu nesimţită. Aleg să mă cobor. ALEG SĂ RIPOSTEZ. ALEG SĂ MĂ ELIBEREZ. ALEG SĂ TRĂIESC PLĂCEREA DE A VEDEA UN VIERME CARE M-A AGRESAT TRĂIND EL ÎNSUŞI EXPERIENŢA AGRESIUNII, LA CARE ÎNCERCASE SĂ MĂ SUPUNĂ PE MINE.”

Cred că a mima că ignori răul e cel mai rău lucru pe care ţi-l poţi face tu ţie. Cred că a te minţi că eşti ok cu un lucru cu care de fapt nu eşti ok e ca şi cum ţi-ai măcina propria identitate. Cred că imunitatea nu înseamnă un organism care trece inert pe lângă un virus, ci un organism care respinge violent acel virus şi se eliberează de toate efectele lui.

E bine să urli când îţi vine să urli. E bine să bagi pule în gâţi când îţi vine să bagi pule în gâţi. Şi nu în gâţi nevinovaţi, care nu ţi-au greşit cu nimic, ci exact în gâţii care ţi-au stârnit starea de furie.
N-ai de ce să înmagazinezi. Eliberează. Pulverizează-l pe răuvoitor cu propria lui forţă negativă. Nu căra bagajul lui cu tine, că nu l-ai adus cu tine de acasă.

Fă-l să dea înapoi. Fă-l să înţeleagă că nu şi-a găsit un obiect de manevră în tine. Fă-l să-şi lingă el rănile, nu ţi le linge tu.

Şi un comentariu cu care sunt perfect de acord:

Ratacind pe net:
Laselor! Pentru voi mai exista expresia enablers.
Daca taci si te faci ca ignori, badaranii vor crede ca le merge, ca e normal comportamentul lor.
Daca va e frica sa ripostati, macar nu va ascundeti sub masca “trebuie sa ignoram raul”. Hai, in caz ca nu v-ati prins, ma repet: raul ignorat nu dispare ci, dimpotriva, creste, pe principiul “merge asa, nu-mi zice nimeni nimic, prin urmare pot sa continui”
Poti sa raspunzi pe un ton civilizat, dar raspicat, pentru ca jigodiile sa inteleaga ca nu esti de acord cu astfel de mizerii.
Si nu aveti nici o scuza ca va varsati nervii pe oameni cu bun simt, care v-au aratat curtoazia sa va asculte si sa se poarte frumos cu voi.