Iubito,
vreau să fii gâsca mea
să dai mereu din aripi când mă vezi
să vii legănat spre mine cu ciocul larg căscat,
şi să pândeşti nerăbdătoare momentul
când îţi bag ţeava pe gât
să te îndop cu seminţe.
Iubito,
vreau să fii vaca mea,
tâmpă şi blajină, dând alene din coadă
să alungi muştele.
să mugeşti melancolic când dai de o margaretă
pe pajişte
şi să dai lapte în fiecare seară
din toate cele patru sfârcuri.
Iubito,
vreau să fii scroafa mea,
rotundă şi roz, ca o planetă a fericirii,
să stai răsturnată în fân
visând la plenitudinea unei mămăligi aburinde
şi în fiecare seară
când adie un vânticel prietenos
să te bălăceşti voluptuos în nămol
grohăind încetişor
a romantism.


Da!
super! ma duce cu gândul la “ochii tai de înger si de vita”- Adrian Maniu, “Poemele trupesti”:)