Mergeam eu la magazin, să cumpăr ouă, legume congelate, iaurt și fulgi de ovăz – iau toate acele medicamente pentru polipoză și sinuzită, și trebuie să țin regim fără sare. Prin urmare, am descoperit două mâncăruri care sunt sățioase și nu le pot spune delicioase, că absența sării le cam anihilează gustul, ci mai degrabă reconfortante: iaurtul cu fulgi de ovăz și omleta nesărată cu legume congelate și praf de paprika.
Și cum mergeam eu fluturând punga în mână, mă întâlnesc cu o tânără scriitoare. Salut-salut, ce mai faci, cum îți mai merge.
Și îmi povestește că a avut două luni de depresie cumplită pentru că un gogu la care ținea și pe care îl respecta i-a spus că nu e talentată și că ar trebui să se lase de scris.
Doamne, mi-am zis eu. Ce armă cu dublu tăiș e tinerețea. Pe de o parte, ai o putere de muncă pe care o regreți după ce treci de 30. Dar pe de alta, ești fragil ca un porțelan chinezesc și orice prostălău care-și dă cu părerea te poate frânge.
-Hai, măăă. De ce să te uiți în gura tuturor proștilor?
-Păi ăsta nu era „toți proștii”, ăsta era Gogu.
-Da, nu era toți proștii, era prostul fudul cu ifose de intelectual. Și, ce anume din asta îl califică să dea verdicte dacă ai tu talent sau nu? Doar impresia lui că e special?
-Dar nu îl pot opri să spună ce vrea.
-Sigur că nu poți. Dar te mai uiți și cine vorbește. Are cultura generală și simțul artistic necesare evaluării corecte a ce faci tu? Și dacă le are, are bunăvoința necesară să-ți dea o opinie care să te ajute, și nu doar o copită care să te îngroape, pentru că, din varii motive, se simte amenințat de prezența ta?
-Ai dreptate, Lorena.
-Ești o fată frumoasă. O grămadă de gigei vor încerca accesul la chiloții tăi povestindu-ți că ești ultimul geniu nedescoperit. Și o grămadă de gigei vor încerca accesul la chiloții tăi atacându-ți stima de tine și căutând să-ți exploateze vulnerabilitatea. Dacă îl vezi că se uită lihnit la tine, ăla e semnul tău că nimic din ce spune nu e despre talentul tău, ci despre cum te-ar pune capră. Și ÎN NICI UN CAZ nu lași nimic din ce claxonează genul ăsta de specimen să îți afecteze stima de sine și să ai depresii, insomnii, alte drame.
-Așa e.
-Critica binevoitoare e cea care-ți arată cum poți să evoluezi cu ceea ce scrii, ce te poate ajuta tehnic sau artistic, cum poți îmbunătăți construcția sau expresivitatea. „Ești proastă”, „nu ai talent” și „lasă-te de scris” sunt doar expresia limitelor celui care le enunță. OK? Și dacă vine cu de-astea, îl blochezi pe social media, îi ștergi numărul din agendă și îi spui să-și caute tovarăși cărora le poate respecta individualitatea artistică și DA, talentul.
-Lore, de ce nu te-am întâlnit mai devreme?
-E ok, nici eu nu m-am întâlnit pe mine mai devreme.
După ce copila a plecat la ale ei, am stat așa și m-am gândit câte specimene găsesc bucurie în a se p*șa pe ambițiile și visele semenilor lor, doar pentru că ei înșiși nu au nimic care să le motiveze ambițiile și visele.
Dar să te răzbuni pe ăștia e simplu. Nici măcar nu trebuie să le faci lor ceva. Oricum, viața lor e goală pe interior. Sunt ca niște coji care nu ascund nici un sâmbure, iar motorul lor sunt rahaturile pe care le spun și le fac altora. Tot ce trebuie să le faci e să-ți vezi liniștită, cu maximă durere în p*lă, de ale tale, și să ai și succes, dacă se poate. Asta o să le mănânce ficații. Pentru că succesul altora îi doare direct, ca și cum ar fi o nenorocire care li se întâmplă lor.
În loc să-ți pese ce cred alții, mai bine scrie zi de zi. Studiază tehnici noi de scriere. Experimentează. Găsește modalități noi de expresie. Găsește bucurie în arta ta. Iar părerea lui Gogu e despre el, nu despre tine.
Am văzut oameni care au publicat un prim roman mediocru, la începutul carierei, și cărți absolut minunate, 10 ani mai târziu, pentru că scrisul, ca orice alt talent, are nevoie de muncă pentru a se perfecționa. E irelevant ce cred gogii. Relevant e câtă muncă și câtă creativitate ești tu dispus să investești în tine.
Și caută să-ți formezi propriile standarde culturale, nu mai atârna după părerea gogilor. Când ajungi să-ți placă ție ce faci, ce cred gogii ca fi doar zgomot irelevant de fundal.
Succes!
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
***
Dacă îți plac aceste articole, poți alege să-mi oferi susținerea de care am nevoie.

Gogu era, in definitiv, si el tot un gigel.