Emma e în lista mea de prieteni şi este studentă. Financiar, asta înseamnă că se cam chinuie, se cam luptă cu morile de vânt, ba are bani, ca nu are. Ca studenţii.
Nu e ruşine să n-ai bani şi nici să ceri ajutor când situaţia te depăşeşte. Iar un student, mai ales unul născut într-o familie sărmană, are bani când pune deoparte pentru câte ceva.
Emma şi-a dorit o chinchilla. Pentru că e un animăluţ adorabil, frumos şi pufos, cu blană moale, numai bun de alintat şi de răsfăţat.
A găsit un vânzător pe olx. Exact pe olx, da, ştiu. Dar, cum oricum le avea şi le avea de dat, a cumpărat chinchilla de la ei.
Abia când a ajuns acasă cu cuşca, a constatat că animăluţul avea o lăbuţă jupuită de vie, umflată şi cu degete rupte. Probabil că o ţinuseră legată foarte strâns exact de acea lăbuţă. Sau… cine ştie ce alte scenarii sadice.
I-a sunat pe indivizi. Ăia, foarte serviabili.
-Vă aducem alta.
Bine, dar nu e toaster de pâine, să o înlocuiţi aşa, pur şi simplu, e o fiinţă vie.
-Scăpaţi de ea şi gata. Oricum noi nu avem ce să facem cu ea, aşa bolnavă.
-Cum adică să scap de ea?
-Cum se scapă.
Mda, mai bine să nu insiste s-o dea înapoi, cine știe ce metode au indivzii să scape de marfa cu defecte. Deci, a rămas cu animăluțul bolnav și nu știe ce să facă.
Aici dau să întrerup, să întreb de ce nu o duce la veterinar, dar Emma îmi intuiește replica și spune:
-Lorena, eu nu am bani de veterinar, mai ales că genul de tratament de care are nevoie animăluţul ăsta durează mult şi presupune medicamente, care sunt şi ele scumpe. Nu pot renunţa la banii de îbtreţinere să plătesc un drum la veterinar, mă înţelegi, că şi tu ai fost studentă.
Da, am fost. Şi ce propui?
-Întreabă tu printre ai tăi: cine e dispus să ia chinchilla, o dau gratuit, doar să o trateze şi să o păstreze după aceea? E absolut minunată, doar că are nevoie de îngrijiri specializate, iar eu nu sunt în situaţia financiară în care să mi se uite un veterinar în ochi şi să-mi ceară 200 de lei.
OK, fair enough. Dacă n-ai cu ce, e decent să cauţi s-o dai cuiva care are.
Bun.
Dragi cititori cu dare de mână şi dispuşi să vindecaţi o chinchilla bolnavă, apoi s-o păstoriţi fericiţi până la adâmci bătrâneţi, contul Emmei este aici.
Da, e frumoasă, dar nu-i scrieţi s-o agăţaţi, sau să o luaţi cu compătimiri sterile şi fără finalitate: Ăvai, săracu animăluţ, ce lume rea, nţ. E atââât de enervant când un om are nevoie de ajutor punctual şi primeşte 500 de mesaje de blabla. Un sac de vorbe goale nu valorează cât o faptă. Scrieţi-i doar dacă prima întrebare e:
“Unde ne vedem să-mi dai chinchilla?”
Da, ştiu, şi asta sună dubios, dar ne referim la chinchilla din poze.
Probabil că animăluţul ăla a trecut prin destule. Poate că va fi companionul ideal, după ce îl trataţi şi îl restabiliţi. Bine, minus degeţelele lipsă.
Hai, heal the world, make it a better place, cum zicea regele popului Maicăl Gecsăn şi adoptaţi acest pufos gri.
Da, are o rană imensă pe lăbuţă, dar nu e păcat de botişorul ăla simpatic şi argintiu să sufere aşa? Ştiţi că o puteţi ajuta şi să veţi bucura de tandreţea ei toată viaţa.
***
Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.
Poate incerca sa ia legătura cu cei de la Homeless Animal Hospital! In ciuda numelui,se ocupă și de animăluțe cu stăpâni care nu-si permit îngrijirile unui veterinar platit. Funcționează pe baza de donații și pasiune.Hope it helps!