Cum procedăm când ne ducem maşina la service

În pofida glumelor machiste despre femei la volan, e un fapt incontestabil că numărul de şoferiţe e din ce în ce mai mare, iar acestea vor să conducă din ce în ce mai bine. Şi-şi mai doresc un lucru. Să fie tratate la service cu respectul şi politeţea de care are parte un şofer bărbat.
Ei bine, se poate. Iată câteva dintre lucrurile pe care să le soliciţi, atunci când te îndrepţi cu maşina spre acest paradis macho care e, de multe ori, service-ul auto din România:

1) Cere întotdeauna un deviz estimativ al eventualelor operaţii care urmează să aibă loc, deviz care să includă preţurile pieselor şi ale manoperei, înainte să-ţi dai acordul.

E bine să subliniezi din start faptul că ştii exact ce vrei şi că vrei să fii informată în avans, respectiv să ţi se ceară acordul asupra tuturor lucrărilor pe care respectivii mecanici le consideră necesare pentru maşina ta.
Exemplu: te duci cu maşina să faci o revizie de întreţinere, aşa cum a făcut-o zilele trecute o prietenă a mea. Fata s-a pomenit că i-au schimbat o plăcuţă de frână, că e „uzată”, şi, bineînţeles, că are de plătit câteva sute de lei în plus faţă de sumele afişate pe perete.
E tratamentul pe care nimeni nu-l vrea. Anumiţi mecanici tind să intervină fără să-ţi ceară acordul, pe premisa că „eşti femeie şi oricum nu te pricepi”.
Unele intervenţii pot fi chiar justificate. Dar e firesc să ceri să ţi se comunice exact ce anume nu e în regulă şi de ce se recomandă să se ia măsuri. Discută exact ce presupune pachetul de revizie (schimb de consumabile – ulei de motor, filtre şi grila de verificări obligatorii) şi cere să fii informată asupra eventualelor probleme. Cere costuri şi răspunsuri limpezi, uşor de urmărit. Sunt banii tăi şi deciziile tale.

În momentul în care ţi se enumeră problemele, întreabă care dintre acestea sunt urgente şi care nu. Care te pot lăsa cu maşina-n şanţ în drumul spre bunicii de la ţară şi care merg amânate fără să te afecteze prea tare.
Sunt mulţi domnii care, mizând pe faptul că eşti femeie, deci nu ştii, o să-ţi propună reparaţii costisitoare şi inutile. Pune întrebări. „De ce trebuie schimbată piesa?” „Pentru că e uzată.” „Uzată raportat la ce?”
Întocmai cum, în medicină, analizele de sânge se compară cu un set de valori maxime şi minime, şi în auto, performanţele pieselor se compară cu valori minime şi maxime. Informează-te şi nu ceda uşor.

2) În cazul schimbării, cere şi piesa veche, să te convingi că într-adevăr s-a efectuat schimbarea.

Pe lângă tonul alarmist cu care caută să obţină o reacţie emoţională din partea clientei, „Doamne, voi rămâne în drum”, unii mecanici văd foarte bine că dracul nu este atât de negru, şi că reparaţia necesitată nu e atât de radicală. Drept care, în unele cazuri, profită de naivitatea clientelor să-i vândă schimbări nu doar inutile, dar care nici măcar nu se întâmplă.
Anticipează şi previno „fentele”. Solicită piesa veche, când ţi se vorbeşte imperativ despre nevoia de a schimba o componentă. Buzunarul tău îţi va mulţumi.

3) Solicită întotdeauna factură/chitanţă

Şi nu mă refer doar la atitudinea civică de prevenire a evaziunii fiscale. Problema, dacă nu ai un act doveditor, este că nu beneficiezi de nici un fel de garanţie şi, în caz că problema reapare, nu ai pe cine să reclami. Toţi ştim pe cineva care şi-a luat ţeapă cu un service dubios, iar când s-a dus să facă scandal, firma se mutase într-o destinaţie neprecizată. Pe lângă asta, nimeni nu-l poate obliga pe un meseriaş să recunoască reparaţia pentru care n-a emis document.
Chiar dacă service-urile te servesc (pun intended) mai ieftin când apelezi la negru, costurile ulterioare generate de o reparaţie făcută pe brânci te pot ustura crunt.
Chiar şi din punct de vedere legal, garanţia asupra unui produs / serviciu începe din secunda în care ai achitat o factură şi ai intrat oficial în posesie.

4. Păstrează mereu devizurile / chitanţele / facturile vechi, să existe un istoric clar al reparaţiilor

Recurg iar la comparaţia cu medicina. Colecţia de documente e ca un fel de fişă de sănătate a pacientului cu roţi. Şi chiar dacă schimbi service-ul: faptul că te duci informată şi stăpână pe tine face impresie. Câştigi puncte bonus în ochii tehnicienilor respectivi, dacă-s genul bine intenţionat, respectiv descurajezi tentativele de ciupeală, dacă-s genul rapace.
Şi mai e un lucru: multe service-uri nu au softuri care să ţină o evidenţă a lucrărilor. Dacă ţi-au schimbat un component, iar tu revii peste o lună şi jumătate, când eşti încă în perioada de garanţie, e în interesul tău să ai actul doveditor.

soferita
Şi, preferabil, să nu revii aşa.

5. Nu te lăsa intimidată de întrebările nepotrivite şi tonul condescendent.

Dacă aş avea un leu de fiecare meseriaş care a încercat să mă ia de sus, aş fi acum în Hawaii, cu o coroniţă de orhidee pe cap.
În auto, când te duci să raportezi o problemă cu maşina, atitudinea tinde să fie: „Dar unde aţi dus-o? Ce i-aţi făcut? Unde aţi umblat cu ea?” rostite pe un ton familiar şi impertinent, menit să inhibe eventuale obiecţii şi să-ţi inducă vinovăţie.
Nu e cazul. Eşti un client plătitor care are o problemă, omul din faţa ta oferă un serviciu plătit, iar treaba lui nu e să te judece, ci să coopereze cu tine şi să-ţi ofere o reparaţie profesionistă.
Dovada profesionalismului, în aceste cazuri, e să ţi se propună o probă de drum. De exemplu, tu remarci un zgomot care ţi se pare suspect. Dacă afirmi acest fapt, laşi maşina şi pleci, profesionistul poate remarca un alt zgomot, care să denote o altă problemă, pe care tu n-ai identificat-o, iar zgomotul tău să i se pară o normalitate. Să facă treaba, să repare problema identificată de el, dar să-i scape ceea ce ai descoperit tu.
Proba de drum îi va ajuta pe cei doi să identifice exact despre ce este vorba, gradul de urgenţă al problemei, şi eventuale alte defecte. Comunicarea politicoasă şi respectul faţă de client fiind condiţia de bază.

6. Interesează-te de la telefon dacă există o sală de aşteptare de un minim confort

„Băi, e atât de nasol să stai pe tocuri, lângă mecanicul care îşi face treaba şi caută să şi facă o imitaţie de conversaţie cu tine, în timp ce alţi dorei se zgâiesc la tine ca la… puii mei, ca la maşini străine”, mi-a zis o prietenă, o fată finuţă care preferă lemnul şi spaţiile mici, exact ca Dumnezeu.
Am lăsat la urmă această problemă, pentru că o oră de disconfort nu e totuna cu 1000 lei irosiţi fără rost. Dar, poate, unele şoferiţe se simt şi ele stânjenite de ipostaza de exponat.

În măsura în care vrei să previi astfel de situaţii, apelează la AD Garage.

AD Garage este o reţea de 122 de service-uri auto aflate pe tot teritoriul României, pe lângă mai multe mii la nivel european. Toate piesele şi lucrările AD Garage dispun de garanţie internaţională.
Pe tot parcursul lunii octombrie, AD îşi întâmpină clientele cu un cadou de bun-venit: un card de reducere pentru serviciile de tractare.
Ai întrebări? Sună la 07ADGARAGE!

Foto: Dreamstime.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

10 Responses

  1. stella says:

    Pe mine m-au pus să reproduc zgomotul suspect :)))) bruuumbruuum har haaarrr :)))

  2. levmallev says:

    pleci doar daca ai cu ce 🙂

  3. Lorena Lupu says:

    Dacă ai avut cu ce să vii, probabil că ai cu ce să şi pleci. 🙂

  4. cucubau says:

    ”care-i treaba păpușe, dă rateuri toba ori nu te mai ascultă schimbătoru, hăhăhăhăhă?!”

  5. levmallev says:

    da. de cele mai multe ori e mult zgomot pentru nimic 🙂

  6. Radu says:

    “Proba de drum” – era bun articolul asta inainte sa fac patru drumuri pe la service-uri si sa schimb inutil placute+discuri frane, saboti frane pentru un zgomot intermitent din timpul mersului care nu vrea sa dispara.
    La primul service la care an mers i-am luat la misto pentru ca n-au vrut sa intervina “Cum adica sa auziti si dumeavoastra zgomotul, sa astept pana se aude tot timpul?”.
    Da, la ei ma voi intoarce pentru ca n-au vrut sa schimbe piese orbeste, fara sa fie siguri care e problema.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger