De ce coregrafii sunt excelenţi regizori

De câte ori am o idee de spectacol, prefer să o lucrez cu un coregraf. Dacă mă uit la CV-ul meu neoficial din ultimii 3 ani, nu a inclus nici o ciocnire cu un regizor, în schimb multe, multe, MULTE întâlniri creative (din diverse poziţii) cu coregrafi talentaţi.

Coregrafii au viziunea spaţiului

Nimic nu e mai stupid, pe o scenă, decât un om (sau mai mulţi) care nu au raportare la spaţiu. Ca spectator, urăsc actorii stâlpi, actorii-şir, actorii-montaj-istoric şi actorii-ciurdă. Distanţele şi apropierile sunt importante şi expresive, iar omul implicat în poveste nu se vede şi nu îşi dă seama de asta. Iar dacă omul care se uită la el are mintea înţesată de clişee, nu are cum să rezulte decât încă un clişeu. De aceea nu suport eu montările clasice, de tip scenă italiană.

Coregrafii au simţul dinamicii, respectiv al alternanţei de dinamici

Mulţi regizori neexperimentaţi au impresia că “ritm” e să turui replicile de parcă orice pauză ar însemna moartea ultimului unicorn albastru de pe pământ. Alţii lasă chestiile să se lăbărţeze monoton, într-o labă luuungă şi antihaz. Secretul unui spectacol fericit e acelaşi cu al unei partide de sex fericite: schimbări inteligente (şi surprinzătoare) de ritm.

Coregrafii văd altfel corpul omenesc

Şi ştiu ce chei să învârtă, pentru ca acesta să exprime ce vor ei. Dacă un regizor oarecare începe o regie la modul: “pe ce tonuri cântăm noi textul ăsta”, un coregraf cât de tânăr îţi va pune problema: “Cum facem să devină necesar?” Excellent question, Watson. Really, really good one. În momentul în care alea trei vorbe devin o mică parte a unui traseu mult mai complex şi extrem de motivat, nu au cum să sune decât bine.
Ca dovadă cât de eronat e pusă problema la castinguri. “Vino cu un monolog”. Candidatul se proţăpeşte în două picioare şi începe să deşerte vorbe. Modul în care cântă el texte patetice pe diverse tonuri nu ne spune nimic despre modul în care se va conecta la prezentul scenic. Ceea ce ne duce la următorul subpunct.

Coregrafii sunt mult mai buni în a crea un prezent scenic care să îndemne la reacţie vie
Pentru că asta le e meseria.

Şi aici se adaugă un subpunct personal:

Coregraful nu îmi spune clişee despre text pe un ton de parcă mi-ar spune noutăţi
Am o alergie intensă la oamenii care spun banalităţi şi insinuează că spun ceva nou şi original. Scriind tone de texte de atâţia ani, eu cam ştiu tot ce e de ştiut despre modul în care se construieşte un text, logică, intenţie manifestă, intenţie mascată, factori perturbanţi, umor aparent involuntar şi orice alte amănunte care creează o replică aparent normală într-o situaţie aparent normală.

De aceea, nu mă interesează să mi se explice: “Ea spune asta cu tandreţe”, ca în cazul oamenilor care acum citesc pentru prima oară cutia de Ariel, în timp ce se cacă. Am nevoie de noutăţi despre punctul în care mă aflu în raport cu tine şi cu parcursul scenic, despre dinamica necesară, despre tensiunea şi ritmul momentului, şi tandreţea va fi copleşitoare.

Şi cam din aceste motive prefer coregrafii.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

No Responses

  1. Hmmm, de aia spun că inginerii pot fi regizori buni…

  2. goodman says:

    eu am inteles ideea. ptr. ca sunt inteligent, frumos, sigur-sigur 101% pe heterosexualitatea, vrednicia si marimea onorabila a penisului meu. insa, din pacate tb. tinut cont si de marea masa a cititorilor si postacilor tai care sunt fie poponari (vezi @nedormitul), fie au putzisoare bicisnice (vezi @nedormitul) fie au tzatze mici (vezi @Marghioala), fie sunt prosti ca noaptea (vezi comentariile de mai sus ale lui @George Sauciuc si ale lui @ Robert).
    de aceea simt obligatia crestina sa schitez conceptul din articol cu exemple concludente pe care le voi devoala la niste date ulterioare intr-un viitor nu foarte indepartat.

  3. goodman says:

    deci schita la “Alţii lasă chestiile să se lăbărţeze monoton, într-o labă luuungă şi antihaz”

  4. goodman says:

    deci schita la “Secretul unui spectacol fericit e acelaşi cu al unei partide de sex fericite: schimbări inteligente (şi surprinzătoare) de ritm”

  5. goodman says:

    uf, greu topic. am obosit. zic ca’i cazu sa ne mai si simptim bine cu o piesa care-mi place mie mult si v’o propun si voua:

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: