De ce n-o să preiau niciodată un comunicat de presă

Am avut un mic schimb de replici cu o doamnă care s-a supărat pe mine că nu-s cooperantă. Dar nu-s, pe bune. Şi regret să stârnesc supărări. Mint, de fapt ador să stârnesc supărări. Dar faptele sunt următoarele.

  1. Acest blog are conţinut 100% original.

Fie că e scris de mine, fie ocazional, de câte un guest, blogul ăsta e născut din texte puite din creierii noştri.

Prin instituţia comunicatului de presă, se elimină etapa jurnalistului care se duce pe teren să culeagă informaţia şi s-o proceseze. E acceptarea tacită a faptului că presa e cel mai sărac copil din bloc şi de aceea, dacă vrei să apari la gazetă, trimiţi tu textul.

Numai că acest blog e susţinut de donaţii. Donaţii înseamnă: lume care renunţă la un hamburger, doi, sau zece, să-ţi susţină ţie munca. Şi atunci, te responsabilizezi. E datoria ta să le oferi acestor oameni lectură de calitate. Te susţin nu pentru că nu au ce face cu banii, ci pentru că aleg să recompenseze munca ta. Sorry, în condiţiile astea, eu nu pot publica marfă pre-rumegată.

2. Cele mai multe comunicate de presă sunt îngrozitor de prost scrise.

E acest limbaj îngrozitor, artificial până la plastic, care se numeşte piareza de România. Cu termeni pe care nici o persoană vie nu îi foloseşte în viaţa ei. Nici o persoană vie nu îi zice nevestei: “Mărie, caut oportunităţi fructuoase să te fut şi io în seara asta”. Asta dacă e PR de business.

Dacă e PR de monden, avem două direcţii.

2a) Pupincurismul ăla cumplit de fake, de slujbaş al vedetei X.

Sorry, lady, dar vedeta X te plăteşte doar pe tine pentru atitudinea de slujbaş curlingău, pe mine nu. Iar eu, în mod natural, n-aş scrie aşa despre nimeni. “Binecunoscuta vedetă a declarat că se bucură de frumuseţea vieţii”. Du-te, bă, în pula mea, cu frumuseţea vieţii cu tot.

2b) Prezentarea de non-evenimente ca şi cum ar fi evenimente.

Sunt vedetuţele de categorie B, care nu interesează pe nimeni şi nici nu fac nimic util. Iar când tu, PR, îmi scrii ca şi cum ar trebui s-o ştiu bine pe vedetuţa de categorie B şi, în plus, îmi dai ştire cu cum s-a dus ea la piaţă şi a luat păstârnac şi gulii, reacţia mea e febră musculară de la eye rolls. NU INTERESEAZĂ PE ABSOLUT, DAR ABSOLUT NIMENI CHESTIA ASTA. Noted? Pe absolut nimeni.

Ziarele clasice o să-ţi publice genul ăsta de bullshit că au pagini de umplut şi personal puţin. Un blog sau site care se respectă preferă să stea o zi fără să posteze în loc să publice atare atrocităţi.

3. Nu împărtăşim aceleaşi interese materiale.

Nu îmi pasă să îţi fac ţie jocurile. Îmi pasă strict de calitatea textelor pe care le livrez oamenilor care, punctez, donează să citească ceva bun şi interesant.

Tu reprezinţi interesele unui gigel care are ceva de vânzare. Eu reprezint interesele altor gigei, care vor calitate şi entertainment fin. De aceea, materialele produse de mine reflectă crezul meu onest că le ofer nişte subiecte interesante oamenilor mei.

Şi câtă vreme reacţia la propunerile mele e majoritar entuziastă, se pare că nu greşesc foarte tare.

4. Fiecare comunicat de presă mi-ar alunga nişte cititori.

Nu există iubire necondiţionată. Aprecierea se menţine în timp. Şi se menţine producând la calitatea cu care i-ai obişnuit pe ai tăi.

Nu există comunitate care să stea cu tine no matter what. Comunitatea care pare atât de solidă azi ar fugi mâncând pământul dacă de mâine aş începe să public în corporateză şi papagaleză texte lipsite de orice sare şi piper, care în mod evident n-ar fi creaţia mea.

***

Unicul mod în care pot transmite o informaţie e prin cuvintele mele. Cu alte cuvinte, să vin până la tine şi să-mi fac eu propriul material. Dar pentru asta, trebuie să am şi eu motivaţie. Ţipatul NU intră printre factorii care mă motivează. O tot povestesc, dar tot se găseşte câte cineva care să nu mă creadă.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

3 Responses

  1. ereticul says:

    bravo, Zi-le Loredana!

  2. antigelu says:

    Presa “de cancan” din Romania se ocupa tocmai cu ce ai descris tu la puntele 2a si be plus 3 de mai sus.
    Presa “auto” e de asemenea 80-90% comunicate de presa, redactate si editate sa para ca de fapt autorul a scris textul.

    Presa “normala” are si ea ocupatii de genul asta. Iti dai seama din articol cine si de ce a “comandat” materialul.

    PS Linga butonul cu “donate”, baga si o poza cu Pulica si alt buton, “ia-mi o punga de purina”. Promit sa fiu primul care apasa.

    • Lorena Lupu says:

      decât să ne complicăm, nu mai bine donezi tu unde este şi-i iau eu direct pliculeţe umede Purina, că uscate n-are voie?

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: