Despre refuzuri

Image by Victoria Borodinova

Puteți lua textul ăsta ca pe o Poștă a redacției. Tot nu am mai primit mailuri lately, so, hai să discutăm.

Scrie un domnișor cum el “arată că e interesat cu grijă”, dar domnişoara “e gherţoaică”. Pe scurt, femeile sunt de vină.

Că de ce refuză, dom’le, atât de brutal şi de tranşant, şi de dur, şi de sec.

Premisa de la care pornesc domnişorii de acest tip este că simpla manifestare a interesului ar trebui OBLIGATORIU să fie întâmpinată cu un răspuns pozitiv, eventual entuziast.

Şi nu e caz singular. Sunt o grămadă de bărbaţi care cred, fără ironie că, pentru simplul fapt că li s-a pus lor pata şi atât, LI SE CUVINE ATENŢIE ŞI TIMP.

Mi-au trimis domni print screenuri de la stalkerul de care vă scriam duminică. Gigelul ăsta afirma cu toată seriozitatea că “nu contează” ce răspunsuri i-am dat. Răspunsurile care nu contau erau exact notificarea că deranjează, că interacţiunea e nedorită şi că nu mai vreau acest tip de intruziune.

În ţara noastră, multe femei sunt educate să placă şi să nu supere. De obicei, când are ceva neplăcut de spus, femeia româncă începe cu “te rog să nu te superi pe mine”, iar bărbatul român cu “nu îmi pasă dacă te superi pe mine”.

Această frază clişeu defineşte la marele fix dinamica sexelor în ţara noastră. Femeia se scuză şi pentru faptul că există, iar bărbatului i se rupe de orice impact al faptelor lui.

Cu o asemenea educaţie, femeia româncă AR PREFERA întotdeauna să poată refuza un candidat nedorit într-un mod drăguţ, politicos şi elegant.

Numai că intervine educaţia acaparatoare şi invadatoare a gherţoiului de Românika.

Care o să treacă peste refuzul politicos şi elegant ca acceleratul prin Dârste. Și o să insiste, și o să insiste, și o să insisteee, și o să devină agasant, o să caute să te scoată din minți, și dacă îți bagi pwla adânc în morții lui, o să te frece la cap că de fapt așa erai tu all along și tot așa.

De ce devine femeia “gherţoaică”?

Pentru că o serie de masculi nu ştiu să respecte decizii. Şi de la un punct încolo, nu mai ai nici timp, nici chef, nici răbdare.

Închei cu un print screen cules de pe peretele unei tipe care are o pagină dedicată vinurilor.

Cam atât  despre eficienţa răspunsului elegant, politicos şi drăguţ. Fără un block ras peste bot, ăla pistona şi insista de zici că nu avusese părinţi acasă să-i dea şi lui o educaţie.

*

Apoi, tot gigeii: dE Ke FemEIle nU sUNt fEMiNiNe?

*

Recapitulăm: doar pentru că vrei tu, nu înseamnă că vrea şi ea. Iar dacă nu vrea, e dreptul ei.

A zis fata că aia e pagină de vinuri şi că nu are bucurii la tine? “Bun, s-a notat, o zi bună şi succes cu pagina”.

Dacă forţezi de fiecare dată femeia din faţa ta să recurgă la block /  morţii şi răniţii mă-tii să procesezi şi tu o informaţie, pierzi dreptul să te plângi că refuzul nu a fost elegant şi finuţ.

***

Dacă ţi-a plăcut acest articol, susţine site-ul cu o donaţie.

 

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.

 

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

3 Responses

  1. Valentin says:

    Tot pățit. Refuzat că s-au dus unii la ea să-i spună povești aiurea. Păi de ce să nu spună ce povești i s-au spus? Mai ales că ăla cu care e mă tot sună pe mine să-mi spună că doarme la el de exemplu, ori când se duce cu amanta. Am și poze cu el și amanta. De ce să nu arăt măcar pozele? Și să-l confrunt pe gherțoi? Da, în speranța că se sucește și măcar ia în serios ce pot oferi. Și știe că nu puțin. Și nu vorbesc de bani aici. Dar se ascunde șobolanul. Știe că a călcat pe bec. Vrea să mă facă să “plâng ca o pizdă”. O și face “oaie cheală”, ori “pizdă fără țâțe”. Și știu că o caută doar pentru material, el cu cealaltă are distracția adevărată. Să stau deoparte?

  2. Valentin says:

    A, și specific. Chiar am ținut cont de ce a vrut și am stat deoparte. Până a trimis pe unul să mă pândească când trec cu bicicleta și mi-a deschis portiera în față. Filmat, a avut două tentative. I-am cerut 50 de lei, nu a vrut ăla să dea. A vrut musai la poliție, ori credea că stau cu mâinile în sân. Am stat deoparte și până l-am văzut cu alta. Nu a lăsat-o nici după șase luni. Să stau deoparte zici? A făcut mai multe. Să scriu aici îmi ia mai mult decât ai scris mai sus.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: