Îngrijirea de acasă: pedichiura

Image by tookapic from Pixabay

După cum vă povesteam, când mă duc la saloane de îngrijire, prea puţin mă intereaează bârfoteca, cine se mărită, cine divorţează, cine s-a combinat şi alte detalii din vieţile altora care nu mă privesc. În schimb, mă uit atent ce fac expertele, pentru că îngrijirea mă fascinează. Fascinează copilul sărac din mine, care a avut prima pedichiură la 20 de ani, şi pentru care, toate acestea au fost un lux nemaiauzit exact la vârsta la care ar fi contat mai mult.

Partea bună o văd acum, când dintr-un motiv obiectiv, toate saloanele sunt închise, iar tu eşti obligat să te descurci cu ce ai pe acasă.

Când vine vorba de picioare, poporul tinde să le neglijeze cel mai mult. E partea care intră în şosetă sau în dres, şi apoi în pantof sau gheată, şi Dumnezeu cu mila. A ajuns un gest aproape intruziv să pui musafirii să se descalţe când vin în vizită, deşi dacă ne gândim că aduc în casă toate bacteriile şi toţi viruşii de pe drum, makes sense. De fapt, vizitele în sine au încetat să fie o chestie. Acum, dacă nu e un date amoros să necesite intimitate, oamenii se întâlnesc în cluburi, puburi, restaurante, baruri, fast fooduri şi împinge-tava.

Dar piciorul e o zonă intens vascularizată şi cu multe terminaţii nervoase, şi îmgrijirea lui nu e doar chestiune de igienă. E o activitate care îţi poate oferi o imensă relaxare şi stare de bine. Şi da, asta e valabilă şi dacă eşti bărbat, so, citeşte mai departe. Tu crezi că impresionezi gagici dacă ai pwla mare. Dar dacă le întrebi pe ele, toate reclamele de mărire a penisului ar fi înlocuite de reclame de dezodorizare a picioarelor. Sunt printre principalele motive de durere de cap la nevestele care nu vor sex.

Pentru început, o să ai nevoie de un lighean cu apă caldă. În care o să adaugi un pumn de sare grunjoasă, dacă eşti spirit semeţ de războinic, sau dacă ai pielea călcâielor şi a tălpilor neglijată din mezozoic şi atât de întărită, încât umblă trei designeri independenţi după tine să le furnizezi materie primă pentru poşete. Dacă eşti genul care se îngrijeşte cu regularitate şi are şi bani, adaugi câţiva stropi din uleiul tău esenţial preferat – lavandă, mentă, trandafir, whatever, şi stai aşa la înmuiat după sentiment.

Bagi picioarele în ligheanul de apă caldă şi stai un sfert de oră sau mai mult.

Dacă pui mobilul jos, şi te laşi pur şi simplu în senzaţia aceea atât de simplă, dar incredibil de plăcută, pe care o obţii pe măsură ce toate terminaţiile nervoase ale piciorului receptează contactul cu apa caldă, ai şi un sfert de oră de relaxare şi meditaţie gratis.

E atât de plăcut, şi atât de ieftin.

Bun. După acest sfert de oră, iei o pilă pentru picioare, sau o piatră ponce, dacă eşti genul naturist, şi începi să-ţi freci zonele cu piele îngroşată. Nu exagera cu brutalitatea, chiar dacă ţi-a crescut un crocodil pe călcâi. Chiar dacă pielea e aspră, te poţi răni foarte uşor. Ia-o ca Iohannis: langsam, aber sicher.

Te opreşti când pielea e fină şi nouă peste tot.

Apoi, îţi întrepţi atenţia asupra unghiilor. Le dai frumos şi preferabil egal cu o unghieră mare pentru picioare, apoi, cu o pilă de unghii, freci eventualele zone ascuţite şi denivelări. Acestea sunt vinovate de găuri în ciorapi, fie ei de bumbac, sau dres de damă.

Urmează beţigaşul pentru cuticule, sau dacă nu ai, o scobitoare (deja văd ploaie de muy de la experţii de beauty) cu care le împingi pe acestea – adică pieliţele din partea în care unghia întâlneşte degetul piciorului – în spate. Cosmeticiana maică-tii, doamna Jenica, obişnuia să le taie cu o forfecuţă mică. Între timp, s-a descoperit că nu e foarte sănătos să faci asta, şi e mai igienic să le împingi îndărăt.

Mbun. Acum, ai picioare fine şi unghii tăiate şi pilite. Dacă tot ai scobitoarea aia, mai intră şi sub ele, să îndepărtezi eventuale depozite de impurităţi.

Acum, goleşti ligheanul de apa care între timp s-a răcit, şi oricum, ai înmuiat jegul cu ea, îl clăteşti un pic, şi pui apă caldă proaspătă. Iei de săpun vrei tu, solid sau lichid, te săpuneşti bine pe picioare, insistând şi pe spaţii închise şi predispuse la micoze, ca acelea dintre degete, şi te speli riguros şi meticulos.

Iei un prosop curat, te ştergi la fel de meticulos, inclusiv în zonele predispuse la micoze şi mai ales în ele.

Apoi iei o cremă, preferabil una mai grasă, ca de exemplu una cu cremă de gălbenele, ulei de argan sau ulei de cocos, pentru că zona piciorului nu îşi prea produce singură hidratarea, şi îţi auto-oferi un masaj atent, generos, ferm şi atotcuprinzător, insistând şi pe punctele de presopunctură din talpă. Habar n-am dacă biobullshitul ăla cu “fiecare organ vital are un corespondent în talpă” e adevărat. Dar ştiu că după un masaj de 10 minute al tălpii mă simt ca după un somn de după-amiază.

Dacă piciorul tău absoarbe instant toată crema – îţi mai administrezi o porţie. Şi masezi până când pielea capătă acel aspect plin şi luminos de piele bine nutrită.

Apoi urmează un pas cu o componentă obligatorie şi una facultativă: carminul şi oja.

Carminul e o substanţă antiseptică pe care o aplici în zona aceea de la baza unghiei, cu pieliţa împinsă îndărăt (care faci glume penile şi penale aici, ai ban) -să previi eventuale infecţii.  Îl cumperi cu 6 lei de pe site-ul Farmec. Ignoră prostiile pe care le scriu ei acolo cu manichiura franţuzească şi aplică-l cum spun eu, la baza unghiilor, după ce ai dat pieliţele îndărăt. Se ştie, zonele cu pieliţe sunt predispuse la acumulări de microbi şi murdărie. Nu degeaba practică evreii circumcizia.

Oja e pentru cine are disponibilitate să facă artă pe propriile unghii de la picioare acasă. Eu merg pe un simplu lac transparent, pentru că îmi displace crunt forma unghiilor mele.

Stai un pic să se usuce oja, if the case. Carminul se usucă mult mai repede.

Apoi, îţi pui nişte şosete curate, de bumbac sau flausate, să protejezi rezultatul muncii pe care tocmai ai dus-o la bun sfârşit şi îţi torni un pahar de vin.

Bravo, tocmai ţi-ai făcut o pedichiură de mare ştaif, să se înverzească doamna Jenica de invidie.

***

Dacă îţi place acest blog, ai avut vreodată intenţia să-l susţii dar ai tot amânat, acum ar fi un moment foarte bun.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.

***

Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger