Gravidă în 2020

Tuturor ne place să ne plângem zilele astea: că stăm prost cu banii, că nu avem contracte, că stăm în casă (cei în carantină) sau că suntem expuşi direct infecţiei cu Miss Rona. (O pun aşa, pentru că reţelele sociale ascund articolele în care apare cuvântul cu C, mai ales în paragraful introductiv.)
Dar uităm că există categorii de populaţie mult mai expuse.
Prietena mea foarte bună, scriitoarea Lavinia Călina, e o apariţie frecventă pe acest blog, şi asta pentru că vorbim mult. OK, poate ceva mai puţin de când s-a mutat în Anglia şi nu mai avem mii de minute naţionale, dar comunicăm cu regularitate.
Lavinia a aflat recent că e însărcinată. După nouă luni de sarcină, ca orice femeie, va trebui să nască. Într-un spital. Puneţi-vă un pic în situaţia asta. OK, nu e nevoie. Am stat de vorbă cu Lavinia şi am rugat-o să-mi povestească ea.

TROLLYWOOD: În ce lună eşti acum şi când ai aflat că eşti gravidă?

Lavinia: Am 13 săptămâni. Trei luni şi ceva. Am aflat pe la mijlocul lui februarie. Eu am avut mereu un ciclu reglat de un ceas nemțesc, așa că, la 12 ore după ce nu a apărut, am și intrat în panic mode.

Nu îţi doreai un copil în această perioadă? 😀

Sigur că da, Americanii au zis că bombardează Iranul, Australia a zis că își dă foc, chinezii au mâncat liliacul, iar eu am zis : ce naiba, hai să fac un copil 🙂
Nu a fost planificat, sincer. A fost prima greșeală de calcul în 14 ani.

În februarie, când ai descoperit că erai gravidă, care era politica englezilor faţă de Covid?

În Februarie nici nu se prea știa mare lucru de Covid, auzisem că e e prăpăd prin Asia, dar nu își imagina nimeni atunci că lucrurile au să evolueze atât de repede. Englezii nu au nici acum o politică prea strictă legată de acest subiect, ei au fost cei care au implementat cel mai târziu măsurile de distanțare socială.

Care a fost impactul imediat al sarcinii asupra vieţii voastre?

Primul impact a fost: nu, n-are cum, e stricat bățul 😀 apoi, după ce l-am bătut pe Marius cu căciula, am avut nevoie de o perioadă de vreo două săptămâni ca să mă adaptez.
Știu că mai toate fetele se bucură, sar în sus, alea-alea, dar la mine a fost puțin pe dos.

A fost un proces de adaptare de la panică iniţială la asumarea situaţiei?

O să fiu sinceră. Nu am fost niciodată genul acela de persoană care să își dorească copii. Când eram mică, nu mă jucam cu păpușile de-a mama, când am crescut nu m-am grăbit să mă mărit și să fac repede-repede copii. Nu am tânjit când am văzut că prietenele mele se joacă cu odraslele. A nu se înțelege greșit, nu am o problemă cu copiii, doar că nu m-am văzut eu pe mine niciodată în postura asta.
Aveam alte planuri vara asta, niște bilete pe la concerte rock, vacanțe planificate… Bine alea oricum s-ar fi anulat din cauza Covid-ului, dar zic așa, să-ți faci o idee. Nu aveam în plan să devin mamă.

E în regulă. şi chiar mulţumesc că îţi descrii aceste trăiri, de aceea te şi invit să vorbim despre subiect. e profund neinteresant să înşir clişee cu o “graviduţă” fericită.

AFARĂ!

Nu-mi dă voie Iohannis afară, lol.

Primul lucru pe care l-am făcut, când am aflat, a fost să banez cuvântul “graviduță” din casa mea. Atât pe el, cât și orice alt diminutiv cretin gen burticuță, mâncărică, căcățică etc.

Cine voia să le folosească?

Multă lume în jurul meu. Mama a fost prima care a primit înștiințarea. ))

Şi presupun că ea s-a bucurat.

Da, a și desfăcut o șampanie pe care o avea prin casă, în timp ce vorbea cu mine pe Whatsapp. Și tata a plâns, deși el zice că nu 😀

În timp ce tu?

Acela a fost tristul moment când am realizat că eu nu mai am voie să beau. Sau să fumez. Impactul acela a fost și mai mare, căci am trecut brusc de la un pachet pe zi la jumate, apoi la cinci țigări și tot așa.

Cum ai ajuns la acceptare?

Treptat. Multă conversație între mine și Marius. Am analizat tot, de la cum are să ni se schimbe rutina noastră, la bani, la unde naiba punem patul copilului, la eterna rugă: dă doamne să fie bine, nu contează ce e, fată-băiat, sănătos să fie. Şi în niciun caz gemeni (Marius provine dintr-o familie cu multe generații de gemeni, inclusiv el are frate geamăn).


Când au apărut în viaţa voastră primele ştiri legate de Covid?

Auzisem de Covid de prin ianuarie, dar aici, panica a apărut pe la jumătatea lunii martie. Atunci a început lumea să cumpere tot ce a prins, conserve, apă îmbuteliată, hârtie igienică.

Așa arătau rafturile pe la final de martie aici.

Cum a reacționat englezul de rând la politica inițială, cea de “imunizare”?

Sincer, ca și românul de rând. Ce prostie e asta, acest virus nu există, e fake news. Mint ăștia ca să ne închidă pub-urile și să nu mai avem noi pe unde să ieșim.

Reacția ta care a fost?

Am fost undeva mai la mijloc, nici bătută-n cap să cred că e mâna reptilienilor la mijloc, nici să iau cu asalt magazinele în căutare de conserve și dezinfectant. Da, mă protejez, pentru că e normal să o faci, mi-am anulat excursia din aprile (voiam să vin după Paște acasă) apoi la început de mai să merg la verișoara mea. În Italia. Poate vrei să faci interviu cu ea: cum e să stai în Lombardia cu doi copii mici în perioada asta.

Sunt absolut deschisă şi pare un subiect bun. Când s-a trecut de la imunizare la carantină ca în restul lumii, cum s-a simțit asta de la fața locului?

Crezi că doar românul e inventiv și păcălește sistemul ca să iasă din casă? Aici li s-a dat voie să iasă doar pentru cumpărături, să plimbe animalele sau o dată pe zi, la jogging. Eu stau chiar vis-a-vis de un parc mare, îi văd toată ziua la povești în parc, îmbrăcați în haine de sport și se fac că aleargă când trece poliția, apoi revin la discuții, am un vecin care își plimbă zilnic iepurele în parc, iar la știri l-am văzut pe unul cum plimba un acvariu.
Cred că diferența dintre noi și ei e la produsele cumpărate din magazine. În timp ce la noi găsești greu făină, mălai și drojdie, la ei se bat pe conserve de supă gata făcută, pâine congelată și paste. Englezii (desigur nu toți) nu știu să gătească, când li se termină conservele, atunci să vezi panică pe ei. Până acum, tragedia cea mai mare a fost când s-au închis McDonalds şi KFC.

Tu şi Marius cât de serios respectaţi carantina?

Să știi că eu am ieșit rar din casă în perioada asta. Azi am fost să fac ceva cumpărături, dar în rest nu. El, pe de altă parte, e considerat aici key-worker, că lucrează în domeniul livrărilor, așa că merge zilnic la muncă. Avem un bax de mănuși de unică folosință, măști, dezinfectant primit de la depozitul pentru care lucrează, deci nu ieșim din casă fără echipament.

Ce poţi face tu în izolare, pentru sarcina ta şi, în afara ei, pentru tine?

Am învățat să fac pâine, prăjituri, fac zumba singură în casă (înainte mergeam la sală, dar acum nu pot din cauza carantinei, plus că nu mai pot face exerciții intense din cauza sarcinii).
A, și m-am apucat de pictat. 😛
Nu îmi schimb profilul artistic, doar am vrut să încerc ceva nou.

Pentru sarcină fac exerciții mai ușoare de fitness, să nu îmi ies așa rău din formă și să-mi fie mai ușor după să revin la greutatea inițială, mănânc mai sănătos, de altfel prima poftă pe care am avut-o a fost salată de spanac cu rucola 😀 . Iau vitamine.
Am făcut și un clip idiot pentru Youtube cu ce poți să faci când ești izolat. Și ca să mă asigur că și restul lumii are ce face am pus la dispoziție gratis primul meu roman, Ultimul avanpost, pe site-ul celor de la Herg Benet.

Există măsuri suplimentare de grijă şi prevenţie pentru femei gravide? Sau e cazul să existe?

Gravidelor, exact ca și vârstnicilor, li s-a recomandat izolarea la domiciliu pe perioada asta, în rest nimic special. DIn păcate, cum NHS-ul (National Health Service) e mega încărcat cu pacienții de COVID, s-a renunțat la servicile care nu sunt considerate urgenţe, cum ar fi eco pentru gravide dacă nu e sarcină cu risc.

Deci, practic, nu vei avea parte deloc de supraveghere medicală pe perioada sarcinii?

Am primit o moașă, iar ea se ocupă să fie totul ok. Mă cheamă să îmi ia sânge/urină, să se asigure că totul e normal. Aici e diferit, primești o moașă când te duci să te înregistrezi, iar ea îți face analize, programări și dacă nașterea e naturală, nici nu vezi vreodată un doctor, cu ea naști. Doar în caz de cezariană vine un doctor.
A, și e gratis, fără dat bani în stânga și-n dreapta. Fără să aduci vată de acasă, sau spirt, că nu e în spital, și primești timp de 2 ani asigurare dentară gratis.

Stai, ce? O să naşti acasă?

Nu, naști în spital, doar că nu vine un doctor, vine moașa. Partea proastă, aici, e că ai concediu maternal plătit doar câteva luni, nu doi ani ca în România, deci există și minusuri.

Acum, pe vremea pandemiei, cât e de riscant să naşti în spital?

Nu știu, sper să treacă pandemia până în octombrie, când am eu termenul.

Practic, tot ce ai în acest moment e speranţa?

Ceva de genul 😀

Cărţile Laviniei pot fi achiziţionate aici.

 

***

Dacă îţi place acest blog, ai avut vreodată intenţia să-l susţii dar ai tot amânat, acum ar fi un moment foarte bun.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.

***

Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

2 Responses

  1. LOL, stai sa vezi cresterea copilului in foametea si eventual razboiul care urmeaza. Stai sa vezi lipsa asistentei medicale pt orice altceva, corona e nimic.

  2. Lorena Lupu says:

    Să sperăm că nu.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: