Mercur retrograd

„În primul rând, e bine ca oamenii să ştie că în aceste perioade ar trebui să se abţină de la investiţii, achiziţii şi iniţiative de anvergură…”, se auzi o voce feminină catifelată la radio.

-Iar vorbesc ăştia de guvernarea pesedistă? întrebă Mălina.

-Nu, sufleţel, îi răspunse bunică-sa. E Rosalinda de la horoscop şi vorbeşte despre Mercur retrograd.

-Sunteţi complet nebune cu superstiţiile voastre penibile şi patetice, declară Mălina.

-Ba eşti tu dilie că nu asculţi semnele tainice ale universului, se oţărî bunică-sa. Mercur rerograd e perioada când nimic nu merge cum ar trebui.

-Dadada, sigur. Cum zici tu, granny, ironiză Mălina. Mă duc să fac un duș.

-Cu ce? se interesă inocentă bunică-sa. Cu lacrimi de crocodil?

-Hă? căscă gura Mălina.

-Tu chiar nu citești anunțurile de la avizierul blocului?

Nu, Mălina nu citea anunțurile de la avizierul blocului. Gramatica aproximativă a lui nea Dorel îi măcina fin zenul.

-Se face revizie la țevi și nu avem apă până la orele 18.

-Aha, și eu cu ce se presupune că mă spăl??

-Se presupune că ți-am păstrat eu apă în oale! Știi că pe vremea lui Ceaușescu…

-…oamenii se însurau cu tractoare? o completă Mălina. Știu. Mulțumesc. Hai că mă spăl și eu la vadră, ca pe vremea lui Sfântu Așteaptă.

-A, apa aia era pentru dușul Mălinei? se auzi o voce răgușită din necuprinsul băii.

-De ce, moșule? Te-a găsit pe tine igiena corporală? Taman azi, când n-ai cu ce?

-M-a găsit căcarea împrăștiată cu năbădăi, de la găluștile tale cu prune, Marie. Ți-am zis că eu nu pot prune, dar tu că ba da, că mă jignești cu afront, că vitamine, că cutare. Și dacă nu e apă, a trebuit să torn ceva.

-Nu se poate. Nu mai avem apă în casă deloc? se ofuscă Mălina.

-Mai e o jumătate de oală, dar… aoleu, Marie, trebuie să fug. Dă-mi și mie cutia aia de Fairy.

-De ce, moșule, speli vase în timp ce?

-Nu, dar cutia de Ariel am citit-o deja de opt ori.

La naiba, bombăni Mălina, apoi se uită în cafetieră. Zeamă transparentă şi sălcie, pe care bunică-sa avea umorul involuntar de a o boteza drept cafea. Corect, pentru “Tânăr şi neliniştit”, e bună. Stimulează exact numărul de neuroni necesar. Dar pentru muncă de birou, ai nevoie de cu totul altă concentrare. Şi altă concentraţie.

-Dau eu o fugă până jos, să iau un bidon la cinci litri, anunţă Mălina, sperând că cineva va interveni cu “Nu, nu, nu ieşi aşa, mergem noi”.

-Să iei şi pâine, ţipă bunică-sa după ea. Şi saci pentru gunoi.

-Şi două becuri, dar să fie normale, nu ecologice, că nu vreau să chiorăsc la bătrâneţe, ţipă şi bunică-su.

Ooof, oftă lung Mălina. Oameni care nu înţeleg că viaţa unui cofeinoman înainte de prima cafea e un lucru fragil şi incert.

Îşi târî cadavrul posac şi spart pe interior până la lift. Liftul avea luminiţa aferentă etajului 9 aprinsă.

Mălina apăsă butonul.

Nimic.

Îl mai apăsă o dată.

Nimic.

Bătu cu pumnul în uşa liftului, în ideea că ăla care a blocat liftul la nouă o să producă subit o conştiinţă nouă şi capabilă de vinovăţie.

Nimic.

Plua mai plăteşte taxă de lift în blocul vostru de oligofreni, bombăni Mălina şi o luă pe scări în jos.

*

Şi în timp ce se deplasa abulic şi apatic spre magazin, se ciocni de un umăr musculos. Umărul musculos se întoarse, dezvăluind o claviculă fermă şi bine reliefată, un gât neted, o linie a maxilarului puternică, buze senzuale şi nişte ochi albaştri ca o vacanţă pe o plajă virgină.

-Ohhh, susură Mălina, de parcă ciocnirea fusese penetrativă, într-un fel sau altul.

-Vă grăbiţi? o întrebă necunoscutul.

-Pot să mă şi grăbesc, dacă vreţi dumneavoastră, vorbi gura fără Mălina. Ăăăh. Uuuuh. Apăăă.

-A, vă e rău. Să sun la salvare?

-E o idee, măcar ei au apă curentă, îşi zise în gând Mălina, apoi îşi aminti că trebuie să ajungă la job.

-Nu, mulţumesc, mă… reconfigurez.

-Foarte bine. Ah, iubi, te aşteptam.

Şi sub ochii încă nefocusaţi ai Mălinei, frumuseţea cu ochi albaştri plonjă pasional în braţele vânjoase ale unui chel solid de vreo 45 de ani.

“Că nu eşti interesat, e una. Dar să nu fii interesat pentru că preferi pe unul căruia eu nu-i răspund la ‘cf’ pe Tinder… Standarde”, jelui lung Mălina.

***

-Îmi cer scuze pentru întârziere, apăru Mălina cea frumos curgătoare şi îmbăiată în Izvorul Minunilor la 5 litri în uşa biroului.

-Nu-i problemă, răspunse şefa. După preaviz, tindem să închidem ochii legat de aceste mici detalii. Nu suntem nici noi absurzi.

-Preaviz??

-Da, trebuie să reducem 30% din personal. Nu e nimic personal.

*

-Barman, un pahar din vinul casei, roşu.

-Nu mai avem roşu, doamnă. Alb?

-Bine, alb.

“…Acestea au fost ştirile zilei. Şi acum, horoscopul, cu astrologul nostru, Marcel. Bună ziua, Marcel. Ce ne oferă astrele pe ziua de azi?”

“Bună ziua, Elena. Azi, Mercur retrograd este….”

-Nu vă supăraţi, puteţi opri radioul? Vreau să-mi beau vinul în linişte.

-Normal, doamnă. Cine crede în prostiile lor?

În timp ce clătina din cap, Mălina auzi tonul de mesaj pe mobil. Era bunică-sa.

“Puişor, mai cumpără un bidon când vii acasă, că reparaţiile la ţevi se lungesc cu o zi”.

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***

Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram. Sau, mai nou, devino parte a comunității mele pe Reddit.