Mulțumesc, 2020!

Poate că nici un an din viața mea – bine, exceptându-i pe cei din copilărie și adolescență, dar pe aceia nu eu îi controlam – nu a fost atât de imposibil de greu și de frustrant pentru mine ca 2020. Și nu doar pentru mine. O grămadă de joburi au dispărut temporar sau de tot, entertainmentul și viața socială în general s-au făcut nevăzute, a fost anul șobolanului și, cum zicea un prieten, am stat toți pitiți prin case ca șobolanii, ne-am luptat cu noi înșine pentru fiecare zi în parte.

Alți oameni și-au pierdut viața, sau pe cineva drag, sau și-au văzut relațiile făcute praf de izolarea în doi, trei, oricâți, copiii și-au sacrificat toate bucuriile aferente mersului la școală.

Dar, una peste alta, sunt mândră de cum am ajuns la liman.

A fost ca un curs extrem de greu, la finalul căruia te bucuri ca un nebun că ai luat notă de trecere, iar acea notă de trecere intens muncită valorează mai mult decât zece diplome cumpărate cu banul jos.

Ce am câștigat eu în 2020?

O rezistență de fier la perturbări de toate tipurile.

Tu ai treaba ta. În timp ce ți-o faci, o să bâzâie mulți pe lângă aiurea, dar trebuie să știi să selectezi ce e important și ce nu. Și un refuz calm și ferm să mai lași idioți de orice tip să îți paraziteze viața aiurea cu tâmpenii.

Abilitatea de a face lucruri noi. 

Da, am făcut și câteva proiecte – pe care le păstrez secrete, că nu am primit buget să le laud public, lol – care nu intrau neapărat în zona mea de confort, dar le-am dus la capăt bine și cu succes. E o satisfacție în banul câștigat cu muncă mai dificilă decât de obicei. Ziceam mai sus de nota de trecere. Când ești și plătit, e și mai cool.

Abilitatea de a spune “nu” mai rapid când cineva îţi pierde timpul. 

Fără tergiversări, fără blabla, fără stai să vezi. N-ai cu cine, la revedere.

Abilitatea de a sta calm pe c**u-ţi şi a aştepta să vină la vale cadavrul duşmanului tău. 

Glumesc. N-am duşmani. Nu duşmănesc activ pe nimeni. Dar am persoane care mă subestimează şi persoane care nu ştiu cu cine aleg să se pună, în căutarea lor de ceartă degeaba. Ei, bine. Până acum rezolvam impulsiv. Acum, aştept, pur şi simplu, să-şi dea cu pxla peste ochi singuri. Bine, îi şi ajut s-o facă, dar frumos, de la distanţă, să nu pară că partikip.

Abilitatea de a mă arunca în necunoscut. 

Dacă necunoscutul e înalt, brunet şi cu ochi verzi, lol.

Glumesc.

Mă refeream efectiv la abilitatea de a jongla cu provocări de parcă ar fi portocale.

Şi nu în ultimul rând

Abilitatea de a lupta în continuare pentru ca ziua de mâine să fie mai bună. 

Pe voi, cu ce v-a îmbogăţit 2020?

 

***

Dacă ţi-a plăcut acest articol, susţine site-ul cu o donaţie.

 

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.

***

Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.

 

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

3 Responses

  1. hussar says:

    cu o operatie de apendicita la spitalu universitar din Arganda (Madrid). nu se compara cu spitalele din tara in care intri bou (cu o boala) si iesi vaca(cu mai multe)

  2. Flori says:

    e ora 19:39… episodul de astazi mai apare? 😀

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: