“Nu putem de feministe”

Ieri, Lucian Mândruţă a dat share la textul în care analizasem aberaţiile baconschiene despre cum femeia era mai fericită înaintea emancipării, de vreme ce încasa complimente nedorite mai graţios.

De parcă modul în care încasezi complimente ar fi rigla fericirii.

Pentru că atât de importante sunt complimentele în schema generală a nevoilor unui om pe pământ.

Şi în comentarii a apărut o altă idee pe care o tot văd repetată periodic şi care îmi face retina, timpanul şi neuronii să sângereze.

“Ăvai, din cauza feministelor nu putem fi cavaleri!”

La minciuna asta au pus botul o mare parte din mizdele cu daddy issues şi o repetă maşinal: oh, vai, bărbaţii nu mai pot fi cavaleri pentru că feministe, şi atunci ei nu ne mai pupă mânuţele şi nu ne mai protejează de baubau.”

Dar viaţa reală ne dovedeşte contrariul.

Sunt nenumăraţi bărbaţi, şi tineri, şi bătrâni, şi de la oraş, şi de la ţară, aparţinând tuturor categoriilor sociale, care au o gentileţe şi o decenţă naturală. Care sunt pur şi simplu oameni, pentru că aşa i-au născut şi i-au educat mamele lor. Şi care, fără să le pese că una e feministă, macistă, nevastă tradiţională sau mama lui Ştefan cel Mare, au un mod de a comunica simplu, calm, lipsit de pupincurism dar totodată de obrăznicie toxică şi greţoasă, şi care sunt cât se poate de cavaleri.

Acum, exact ca ieri, şi exact cum vor fi mâine.

De ce ăştia pot, şi Bacon Sky şi alţii ca el nu?

Pentru că politeţea lor e un mod de a fi, nu o tentativă de a extrage sex. 

Ăla care se vaietă că nu poate fi cavaler de feministe în realitate nu are nici un chef să fie cavaler, n-a fost niciodată cavaler şi o arde pe cavalerie strict cât are în plan s-o îndese uneia.

Ăla nu era cavaler nici înainte să existe feministele, doar că atunci găsea alte scuze.

Ăla care nu poate fi cavaler de feministe nu vrea de fapt să devină cavaler, ci vrea să plaseze vina asupra feministelor legat de faptul că e un cîcat cu ochi agasant.

Ăla care nu poate fi cavaler de feministe urăşte de fapt feministele, pentru că ele îi spun de la obraz că vrăjeala lui ieftină nu valorează nimic.

Ăla care nu poate fi cavaler de feministe  e ca o persoană supraponderală care ar pretinde că nu poate slăbi pentru că există cofetării la ea în oraş.

Cu ce îl împiedică feministele pe Bacon Sky sau pe comentac supărici 454 de la Mândruţă pe pagină să fie cavaler? Vin după el dacă se bagă să salveze pui de câine bolnavi, să ţipe “nu, nu, nu, lasă-i acolo să moară?”

Logic că nu.

Îl opresc să facă o campanie de strâgere de fonduri pentru bolnavii de cancer?

Logic că nu.

Îl opresc din a fi un iubit gentil şi afectuos, un tată grijuliu sau să treacă bătrânele strada?

Not in this lifetime.

Dimpotrivă. De câte ori am văzut un bărbat făcând ceva cu adevărat bun, am văzut feministe în jurul lui ajutându-l cu tot ce puteau, aşa cum nu vor face niciodată alt righterii cu o femeie, indiferent cât de competentă, deşteaptă, vizionară şi plină de idei ar fi.

Dimpotrivă, alt righterii ar fi invidioşi şi competitivi şi ar sabota-o cum ar putea, apoi ar face seara cenaclu să se laude cu ce a încurcat-o fiecare.

“Păi dar stai, Lorena, noi ne refeream la cavalerismul f*tutului.”

Şi ce înţelegem noi prin cavalerismul f*tutului?

“Că eu te vrăjesc în fraze pompoase cu multe subordonate şi tu dacă erai fericită ca în Evul Mediu mimai că eşti dată total pe spate.”

“DAR NU TE PLAC!”

“Ba dacă erai fericită ca în Evul Mediu mă plăceai volens – nolens.”

Genul ăsta de “cavalerism” mi se pare atât de greţos, atât de inutil din toate punctele de vedere, atât de vampirizant din punct de vedere al timpului, de n-am cuvinte.

Vezi un om care-ţi place. Tremură inima-n tine. Emoţia e vizibilă din avion. Cine plm are nevoie de fraze?

Numai oamenii ca Bacon Sky şi Neamţu, care n-au plăcut niciodată sincer vreunei femei, au impresia că vrăjeala proastă ţine loc de emoţie şi dacă lipseşti femeia de opţiuni poţi folosi presiunea socială ca instrument de şantaj să extragi **zdă de la ea.

Mă rog, **zdă poţi să atragi cu aceste instrumente. Pentru că sunt multe oi proaste nesigure care behăie că “vooor să se simtă protejaaaateeee”.

(De cine şi de ce?

Nu conteazăăăă. De Mercuuuur retrograaad. De dezechilibruuul chakreloooor.)

Dar nu vei atrage niciodată loialitate şi ataşament.

***

Să rezumăm, Bacon Sky şi ăia ca el nu VOR să fie cavaleri. Nu au înţelegerea profundă a ideii. Dacă e să-i comparăm totuşi cu ceva medieval, ei sunt mai degrabă prădătorii ăia migratori care vin, iau şi dispar.

Măcar tătarii lui Ginghis Han nu au avut spoiala de cultură să afirme că ei se visau cavaleri, dar plm, cetăţile sunt de vină, că au ziduri şi asta îi împiedică să dea năvală.

Păi, tocmai. Cavalerul nu dă năvală in the first place, pentru că înţelege că cetatea aia e o comunitate de sine stătătoare, care nu-i datorează lui nimic.

Iar unul care chiar este cavaler nici măcar nu şi-ar pune problema să măsoare fericirea femeii după reacţia ei la complimente. Pentru că ar înţelege că un compliment îşi are locul între oameni care au deja o anumită înclinaţie RECIPROCĂ.

Atenţie: RECIPROCĂ.

S-a citit RECIPROCĂ?

Ceva îmi spune că e cazul să mai repet: RECIPROCĂ. RECIPROCĂ. RECIPROCĂ. RECIPROCĂ.

Presupunerea de “ajunge să vreau eu, că te pot agasa, hărţui, umili verbal, irita, minţi până îmi cedezi” este cel mai necavaleresc lucru din lume. Iar ăla care o enunţă nu va fi cavaler nici dacă de mâine muţi toate feministele în lazaret şi laşi o societate de lupi şi găini, cum a fost ea tradiţional.

Dimpotrivă. Abia atunci îşi da arama pe faţă.

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***

Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram. Sau, mai nou, devino parte a comunității mele pe Reddit.