Paradoxul alcoolului

Eu, cu Nemerovschi de vorbă:

Băi, m-am prins de o chestie despre mine. Când scriu, nu bag deloc alcool. Bag doar chestii care să mă stimuleze intelectual. În schimb, când citesc sau redau un text – şi aici includ citit pe budă cu nădragii-n vine, citit sau rostit în public, whatever formă de citit – alcoolul e prietenul meu cel mai bun. Da, inclusiv pe budă. Proptesc o bere de maşina de spălat.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

7 Responses

  1. madoninna says:

    Hmm, cu alte ocazii bei? Cat bei? Mie imi place alcoolul, jenant pt. o femeie, dar marturisesc: sunt o micuta alcoolica!

    • Lorena Lupu says:

      de ce jenant pt. o femeie? hai să nu lăsăm prejudecăţile lui tataie să ne (de)formeze viziunea despre lume şi viaţă.

      • madoninna says:

        Aha, deci ai apucaturi de “alcoolemista”…eu am avut ceva probleme, am avut gastritam, nu mai asimilam vitamine…asta pe vremea cand glojdeam barbar, aveam necazuri, ce pot sa spun…

  2. scrie la betie, corecteaza la trezie, hemingway, parca.

  3. Alexandra says:

    mark twain era.

  4. Nautilus says:

    Cum, berea are şi ea alcool? a întrebat mirat tovarăşu’ Elţân 😀

  5. boemul says:

    eu sunt un inamic declarat al alcoolului, dau lupte grele cu el ori de cîte ori am ocazia 🙂

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading