Să fie atrași bărbații

Săptămâna trecută, tratam într-un articol comentariile acelea extrem de iritante care reproșau absența “feminităţii”, a ochilor blânzi de căprioară prinsă în bătaia farurilor, a zâmbetului tâmp în poze şi a buclelor de serafim.

Şi printre altele, am relatat un caz întâlnit de mine într-un cerc de cunoscuţi, unde mama e o prinţesă trăitoare în nostalgia turnului de cristal de unde se pişă pe omenire prin crinolină, fiica, o fotbalistă căţărătoare în copaci şi viitoare campioană la categoria fluture, şi cum prinţesa blocată în tripul Frumoasei din pădurea adormită îi ciuntea copilăria fiică-sii încercând s-o dreseze la ideea asta de feminitate prost înţeleasă, cu voce miorlăită şi pretenţia că nu ştii să desfaci capace de una singură.

Şi, cum se întâmplă, au intervenit în comentarii gigeii. Gigeii care au sărit să-mi mansplain cum că nu ştiu să apreciez eforturile unei mame bune şi blânde, şi că de fapt era important să anihilezi toată personalitatea copilei respective, “să fie atraşi bărbaţii”.

Să ce?

“Să fie atraşi bărbaţii”.

După cum se știe, de-a lungul istoriei, omenirea a obligat femeile la ciuntiri interminabile ale corpului şi vieţii lor, “să fie atraşi bărbaţii”. De la pansarea extremă a piciorului în Orientul Îndepărtat şi centura de castitate din oţel în Europa medievală, de la ţinerea femeii cu sila în harem în Orientul Mijlociu, umilirea celor care nu ţineau cu dinţii de virginitate înainte de căsătorie şi privarea femeii de educaţie şi drepturi peste tot.

Şi, după atâtea milenii, omenirea a ajuns la concluzia evidentă: că nu merită.

O viaţă mutilată şi ciuntită în toate felurile, doar pentru a corespunde capriciilor de moment ale sexului opus, nu se justifică din nici un punct de vedere.

Atracţia bărbaţilor e un obiectiv important doar pentru acelea dintre femei care optează o carieră care să monetizeze atracţia bărbaţilor, cum ar fi mult-hulitul videochat, sau orice altă formă de sex work. Dar stai, astea sunt cele mai înjurate, umilite şi porcăite femei.

Altminteri, pentru o femeie care încearcă să-şi construiască o carieră să zicem unisex, în care aspectul fizic şi disponibilitatea de a te gudura senzual sunt neimportante, “să fie atraşi bărbaţii” mai mult încurcă. Pentru că bărbaţii ăia “atraşi” încep brusc să gândească doar cu capul de jos, şi cu orgoliul, şi cu ideea că li se datorează un anumit gen de atenţie – nope, nu! – şi dacă treaba nu întâlneşte instant gratification, încep să te frece enervant la icre, să-ţi bage strâmbe peste tot, să încerce strategii de tot rahatul şi să devină general neplăcuţi.

Singurele iniţiative de succes din viaţa mea le-am avut cu bărbaţi neatraşi. Al căror obiectiv era să iasă treaba impecabil, nu să mă abramburească pe mine cu vrăjeală proastă.

Iar un bărbat atras o să găseşti indiferent de cum arăţi, indiferent de câte kilograme ai, indiferent dacă zâmbeşti în poze, indiferent dacă alergi maratonul an de an.

E taman invers.

Cu cât REFUZI SĂ te transformi în mizda generică şi mieunătoare, cu atât o să atragi oameni, şi bărbaţi, şi femei, prin personalitatea ta bine definită şi ce e numai al tău.

Şi nu-i vei atrage la modul superficial, poate dau şi eu o bucă la păpuşica aia, ci îi vei face să te iubească sau, pe unii, să te urască, la nivelul profund, pentru cine eşti tu ca om.

Şi acum o să fiu sinceră până la capăt: dintre un “atras” care întreabă “cf, frum-y, te plakk” şi ţi-e clar că a mai trimis acest mesaj la altele 200, şi habar nu are cu cine vorbeşte, şi un hater înverşunat, care îţi scrie în 20 de rânduri de ce îţi urăşte existenţa pe pământ, îl respect mai mult pe hater. Ăla măcar ştie cine eşti, ce faci, şi are sentimente clare legate de tine ca om, nu ca “piesă, bucată, păpuşică.”

Să concluzionez: nu, mamele care îşi constrâng fiicele să ducă un anumit mod de viaţă, destinat plăcerii şi atracţiei altora nu fac o treabă bună. Pe patul de moarte, amintirile care te fac să zâmbeşti nu vor fi niciodată: “am mimat aia, aia şi aia, să fie fericit Gigel”. Amintirile care te fac să zâmbeşti în timp ce luneci spre nefiinţă sunt: “Am TRĂIT aia, aia şi aia.”

 

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

12 Responses

  1. Vlad says:

    Sunt convins ca stii mai bine decat mama fetei ce e bine pentru ea si chiar daca tu o vezi 2 ore pe an stii mai bine unde greseste mama si ca isi oprima fiica.
    Daca n-ar fi parintii astia care sa-si oprime copiii cu educatie si abilitati lumesti tipice genului, toti copiii ar ajunge astronauti si supereroi.
    Nu mai zic ca toti incel-ii si alt-right-erii sunt asa pentru ca parintii i-au oprimat prea mult cu educatie si cu bunele maniere si abilitatilile de socializare.

  2. Lorena Lupu says:

    Ce legătură au bunele maniere și abilitățile de socializare cu tentativa de a ciunti și a mutila personalitatea unui copil pentru a extrage din el cu sila ce vrei tu?

    Ești atât de încăpățânat să insiști cu imbecilitatea asta absolută pentru că ești convins că e mai important să aibă idioții ca tine ce fute decât să fie copilul ăla un om împăcat cu sine sau ești doar prost?

  3. Vlad says:

    Sau poate ca un parinte vrea sa creasca un copil care se poate integra si functiona in societate, care sa primeasca atentie pozitiva si nu mui de peste tot.
    Riiiight, daca inveti o fata ca e in avantajul si interesul ei sa se conformeze regulilor societatii privind feminitatea si sa nu injure ii mutilezi personalitatea.
    De parca personalitatea si stilul tau transced existenta universului si nu au aparut in urma unor traume, lipsa prezentei tatalui, lipsuri materiale, reactii la bullying; chestii care tie nu ti-au mutilat si restrans personalitatea, dar incercare unui parinte de a-si educa adecvat si functional copilul e mutilarea personalitatii.

    Care ma rog sunt particularitatile alea pe care le ai tu sau alta femeie non-feminine care va fac atat de unice si autentice si un parinte le mutileaza intr-un copil?
    Care sunt trasaturile alea pozitive de caracter pe care le ai tu sau alta femeie non-feminina le are si o femeie feminina nu le are sau nu le poate avea?
    Am intalnit atatea femei-feminine de succes fie ca erau medic, judecatoar, avocat, psiholog, profesor si aveau si copii, soti sau divortate si pareau niste oameni completi si cat se poate de fericite.
    Scuza-ma te rog ca asa cred ca i-ar fi mai bine copilului meu la 40 si ceva de ani si nu intr-o relatie cu o pisica si reactii pavloviene negative legate de barbai, instabila emotional si injurand ca la usa cortului.

  4. Lorena Lupu says:

    Sau poate că e mai puțin important ce vrea să crească părintele și e mai important CINE ESTE DE FAPT copilul respectiv.

    L-aș prinde pe ăla care v-a băgat în cap vouă, imbecililor, ideea asta preconcepută cu feminitatea și i-aș da în cap până ar muri.

    Personalitatea mea este exact cea care este și poate că anumite trăsături s-au ascuțit de la traume, dar în nici un caz nu a devenit altceva.

    Nu contează dacă e unică sau specială. În fond, nici tu nu ești unic sau special, dar asta nu-ți știrbește dreptul să fii tu însuți. Adică un bou bătut în cap care crede că 52% din populație ar trebuie să fie identică.

    Și hai să-ți zic un lucru care să te surprindă, bovină scârboasă care negi dreptul oamenilor de a fi ei înșiși:
    EȘTI MAI ÎMPĂCAT CU TINE SĂ PRIMEȘTI MUI DIN TOATE PĂRȚILE FIIND TU DECÂT LAUDE FIIND UN FAKE.

    Rumeg-o pe asta. Poate o și pricepi.

  5. Lorena Lupu says:

    Și remarc cum pe la final ai strecurat și o împunsătură legată de pisică.
    Băi, gunoi cu ochi, te asigur că orice femeie, feminină sau nu, poate fi infinit mai fericită într/o relație cu o pisică decât cu un gunoi ticălos ca tine. Nu eu am reacții pavloviene legate de bărbați. Există mulți bărbați ok. Sunt amică cu ei, îi susțin, îi apreciez. Prostul ca tine are reacții pavloviene legate de femei diferite de tiparul retardat din mintea ta.

    Că tu nu ești atras.
    Păi ne doare adânc în pulă de ce morții mă-tii ești atras tu și avem treburi mult mai importante decât să te atragem.

    Da, când vine o vomă ca tine și-mi povestește că personalitatea unei fetițe nu contează și trebuie ciuntită cu sila într-o formă de muierism care nu îi e naturală, îmi rezerv dreptul să te bag în toți morții mă-tii. Îți convine? Stai și mănâncă căcat în continuare. Nu-ți convine? Marș în pula mea înapoi pe site-ul de alt right de unde ai apărut. Și nu face copii. Mi-e milă pentru bietele eventuale fetițe care te-ar avea pe tine de tată și de modul în care ai căuta să le anihilezi orice urmă de identitate.

  6. Vlad says:

    Uite trasaturi feminine dupa wikipedia: gentleness, empathy, sensitivity, caring, sweetness, compassion, tolerance, nurturance and succorance, ce e asa de rau daca prietena ta ii cultiva fiicei o buna parte din calitatile ale?
    Ce trasaturi ii oprima si striveste prietena ta fiicei?
    Faptul ca NU poti spune concret ce trasaturi de personalitate ii mutileaza prietena ta fiicei “prooves my point” — (supra)reactiile tale legate de feminitate reflecta problemele tale pe subiect, si atat.
    Majoritatea femeilor de pe glob sunt feminine si majoritatea barbatilor de pe glob sunt masculini, vrei sa-mi spui ca majoritatea populatiei globului are personalitatea mutilata?

    Toate traumele tale nu ti-au format personalitatea ta asa cum e ea azi, ea a fost formata dinainte de facerea lumii, dar educatia data de prietena ta sau de mine unei fiice le strivesc personalitatea si cine sunt ele cu adevarat?

    Pentru a mia oara, NU exista o trasatura de personalitate numita feminitate sau una numita masculinitate ci ele sunt asociate cu o serie de trasaturi de personalitate.
    Nu exista un manual de studiu al personalitatii pentru feminitate si altul pentru masculimitate, pentru ca ele se asocieaza cu 3-4 trasaturi in timp ce in totalitate trasaturile de personalitate sunt cateva zeci — ele sunt asa niste aspecte sensibile si definitorii, acolo unde dezvoltarea adultului s-a oprit din varii motive, asa cum medical un penis e doar un penis, dar un micropenis e chiar o problema notabila.

    Si impunsatura aia o meriti pentru mizeria pe care ai scris-o legata de motivatia mea ca parinte.

    Nu-ti citesc blogul ca vreau sa fiu intr-o relatie cu tine sau ca vreau sa te fut(cum nu ma duc la circ ca vreau sa fut clovnul), imi place cum scrii de cele mai multe ori, nu a fost un sfat pentru tine sa nu injuri, ideea era doar ca eu nu as cultiva niciodata trasatura asta intr-o fetita careia ii vreau binele.
    Nu incerc sa te educ pe tine sa fii feminina ca nu e treaba mea, nu esti fiica mea, esti adult si oricum in nici un caz nu prin genul asta de discutii stupide mi-as incuraja fiica sa fie feminina; in fine exista o gramada de alte bloger-ite feminine, nu cred ca societatea duce lipsa de feminitate, iti zic doar ca eu ca si parinte as incerca pe cat posibil da-i cultiv fiicei mele trasaturile alea feminine, ca mica parte si printre muuulte alte lucruri pe care educatia unui copil o presupune.

  7. mujina says:

    De obicei n-am nimic de zis, tac și citesc, dar asta e personală.
    Vlad, trăsăturile alea enumerate de tine sunt, în mare majoritate, calități umane. Compasiunea, toleranța, empatia, generozitatea, înțelegerea – crezi că astea sunt trăsături tipic feminine? Băieții nu trebuie să învețe aceleași lucruri? (Și, pe lângă ele, ca și fetele, să învețe și când și cu cine merită să le aplice)
    Pe urmă, ce anume din cele două articole pe tema asta te-a făcut să conchizi că e vorba de o fetiță bădărană, cu gura plină de înjurături, egoistă etc. etc. și că Lorena ar fi scandalizată că mama ei o învață cu de-a sila bune maniere și cum să funcționeze în societate? Pentru că din ce am citit, nu văd decât că e vorba de o fetiță plină de energie, dar cu apucături și interese așa-zis băiețești (cățărat în copaci etc.), și de o mamă care și-ar dori-o Cosânzeană baletistă.
    Vlad, sper că doar trolezi, dar uite o experiență din partea cealaltă a gardului dintre sexe: noi, fetele, când creștem, auzim de la mulți „fii și tu mai feminină” și aproape întotdeauna asta nu vine de la oameni bine intenționați care ne spun să nu înjurăm și să fim înțelegătoare cu cei din jur. Ca fată în creștere, cei care ne vor „mai feminine” ne spun altceva (din experiență proprie și din experiența altor fete și femei din jurul meu):
    Nu te mai juca cu roboți, ia și tu o păpușă.
    De ce să te înscrii la clubul „Micii ingineri”, mai bine ia și tu un goblen.
    De ce n-ai și tu hăinuțe roz și cu volănașe, ce contează că îți place mai mult verdele, albastrul sau orice altceva.
    Umblă și tu în fustă și pe tocuri, chit că te dor picioarele de mori și că încearcă toți băieții să ți se uite pe sub fustă.
    Îți plac mașinile? Nu trebuie să înveți tu cum fucționează și cum să verifici uleiul, mașinile sunt pentru băieți.
    Părul nu trebuie doar spălat, pieptănat și îngrijit, că ești fată. Ia și tu o placă, fă-ți și tu niște buclișoare, pune-ți și tu o clămuță-două. Îți place cum îți stă cu părul scurt? Nu spune prostii, fetele trebuie să aibă părul până la fund.
    ASTEA sunt învățăturile pe care le primim, ca fete, când ni se spune să „fim mai feminine”. Nu sfaturi de bine despre cum să relaționezi cu oamenii ca să fie mai bine pentru toată lumea. ASTA e ciuntirea personalității despre care vorbea Lorena. Cum te-ai simți dacă, din copilărie, adulții bine-intenționați ți-ar fi luat din mână toate jucăriile, cărțile etc. pentru care arătai interes și ți-ar fi spus că alea nu sunt de tine? Că sportul nu e pentru tine, că nu o să primești trusa aia „Construim și ne distrăm”, că nu e treaba ta să înveți cum să schimbi siguranțele, că roboții ăia programabili super-interesanți nu sunt pentru tine? Că dacă te mai prind citind revista „Știință și tehnică” a lui tata îți dau peste mână?
    Sper că nu pricep eu bine, vrei să spui că băieții nu trebuie învățați trăsăturile despre care vorbeai, pentru că sunt tipic feminine? Că ei trebuie să fie duri și ne-empatici, să nu încerce să înțeleagă oamenii din jur, să nu lase de la ei când e cazul? Sau că fetele trebuie să fie tolerante cu toată lumea, blânde chiar dacă le calci pe cap, generoase și cu nesimțiții? Repet, astea sunt trăsături tipic umane, nu feminine sau masculine, și trebuie învățate de toți, împreună cu măsura de aur de a le aplica atunci când e cazul și cu cine e cazul.

  8. Vlad says:

    Mujina, cam toate prajiturile se fac cu lapte, oua si faina, diferenta o fac proportiile, ordinea.
    De exemplu in capul listei era blandetea, evident ca si un baiat trebuie sa invete sa fie bland, si evident ca n-o sa invete nimeni o fata sa fie o oita blanda in orice circumstante, dar da, as incuraja mai mult o fiica sa fie blanda sau sa lase impresia blandetii in mai multe cazuri decat un fiu.
    La fel cum as incuraja un fiu sa fie in mai multe circumstante generos decat sensibil si o fiica sa fie in mai multe circumstante sensibila decat generoasa.
    Sau as face tot posibilul sa-mi educ o fiica sa nu fie vulgara in aproape nici o circumstanta si sa nu se asocieze cu vulgaritatea pentru ca nu-i poate aduce nimic bun, in timp ce unui fiu m-as limita la un cadru oficial sau semioficial.

    Nu am spus nicaieri ca acel copil e nemanierat sau vulgar, am spus ca educand un copil sa nu fie vulgar sau nemanierat, nu ii strivesti personalitatea sub nici o forma, si daca nu i-o strivesti cu lucrurile astea, cu atat mai putin pentru ca o inveti sa poarte fusta sau parul lung.

    Nimic din lista asta nu mutileaza in sine personalitatea unui copil: kilt, fusta sau pantaloni, parul lung sau scurt, clame in par, culoarea roz.
    Stii ce o mutileaza?
    Atunci cand e baiat si-l obligi sa poarte fusta, cand e fata si o razi in cap, cand e baiat si-l obligi sa poarte roz — cu alte cuvinte atunci cand il umilesti fortandu-l sa faca ceva ce nu este acceptat social, pentru ca ghici ce, copii sunt fiinte sociale si inca n-au invatat sa disimuleze in spatele lui “prefer sa-mi iau mui de peste tot decat sa blablabla”.
    Presupunand prin absurd ca o fetita s-ar trezi intr-o buna zi ca nu-i mai place parul lung, asa cum il au toate fetele, asa cum a purtat ea toata viata(sa zicem ca a vazut-o pe doamna aia de la supermarket care vrea sa vorbeasca cu managerul), cine crezi ca o traumatizeze, parintele cel rau si opresiv?
    Nu, in primul rand ceilalti copii.
    Iti spun eu sigur ca va fi prima si ultima oara cand va mai vrea parul scurt si poate ar fi bine ca parintii s-o lase, dar cei mai multi parinti sunt prea oripilati de suferinta copiilor lor.

    “Vai dar societatea ma oprima si mutileaza pentru ca nu-mi ofeta haine magenta, desi magenta e culoarea mea favorita.”, yeah right.

    Pe bune, ai vazut fetite obligate de parinti sa poarte tocuri?
    Pe cati baieti ii incurajeaza parintii sa conduca masini si sa schimbe uleiul si roata de rezerva?
    Cum se face ca in bula mea barbatii si femeile au carnet de conducere cam 50-50?
    A fi feminina nu inseamna sa nu stii sa schimbi o roata de rezerva, inseamna sa nu fii gasca si daca e vreun barbat prin preajma sa-l lasi pe el sa schimbe roata aia de rezerva.

    Desi tind s-o includ la capitolul “lucruri care probabil nu s-au intamplat niciodata”, da, a interzice cuiva sa citeasca o revista pentru ca e fata intra la capitolul mutilare a personalitatii.

    In ce vagauna nu au fetele voie sa practice sport?
    Poate vrei sa spui ca sunt descurajate sa practice anumite sporturi.
    Da, scuza-ma, nu mi-as incuraja niciodata fiica sa practice culturism, haltere, ciclism de performanta, box, aruncatul discului, canoe de performanta.

  9. Lorena Lupu says:

    Băi Vlade, ești prost sau ești prost??

    Faptul că nu pot spune concret ce trăsătură îi suprima proves pe pizda mă-tii. Am zis: fetița era asertivă, sportivă, vitală, promptă, energică, iar mă-sa încerca s-o domesticească cu sila și s-o muierească.

    Am descris asta în două postări.

    Că nu poți tu să procesezi? Asta pentru că ești tu un idiot bătut în cap.

    Restul cearșafului nici nu-l citesc, că numai începutul ăsta m-a convins că omul pierde degeaba timp cu tine.

    Bref: NU LE SPUI TU FEMEILOR CUM SĂ FIE. NE DOARE ÎN PULĂ DACĂ NE PLACI SAU NU.

    Pa.

  10. mujina says:

    Vlad, din păcate doar pentru că tu crezi că niște lucruri nu s-au întâmplat niciodată… în fine, înțelegi. Un exemplu despre sporturi: pe colega mea de bancă din primară n-au lăsat-o părinții să se înscrie la tenis de masă, pe motiv că ea e fată și nu trebuie să alerge ca deșănțata după minge, să transpire și să o vadă lumea în fundul gol la vestiare. Tenis de masă, nu box, haltere sau ce vrei tu. Deși aici, din nou, dacă unei femei îi place să ridice greutăți, nu văd cu ce o face asta mai puțin femeie. Doar după gusturile unora, or asta nu contează pentru ea cum nu contează nici pentru un bărbat adevărat. Crezi că toate sportivele alea de performanță din sporturile despre care vorbești sunt ostracizate de societate că fac box sau alte sporturi „masculine” și că viața lor e un chin, așa că ar fi fost mai bine ca părinții să le fi descurajat și să le fi împins spre pictură sau cântat la pian? Nici societatea nu mai e așa de monobloc cum era. Lucrurile se schimbă, mare brânză. Că se schimbă într-un fel care nu-i place unuia sau altuia – și asta se întâmplă.
    Și e ok că ești de acord că a fi feminină nu înseamnă să nu știi să schimbi o roată de rezervă, dar eu nu vorbeam acolo de părerile tale, că nu le cunosc. Vorbeam de părerile cu care ne confruntăm, ca fete/femei. Faptul că nu le-ai văzut în bula ta nu înseamnă că nu există. Crede-mă, ca femeie într-un colectiv de bărbați (da, de anume bărbați, nu toți, ca să nu intrăm în altele), dacă a lăsat nenea de la aprovizionarea cu apă bidonul de 10 litri jos și îl ridici să îl pui pe drăcia aia de dozator, se uită la tine parcă ești mânjită cu balegă de urs. Eu nu vorbesc de viziunea ta asupra vieții. Încerc să îți spun despre lucrurile pe care poate n-ai avut ocazia să le vezi, că nu te-ai lovit de ele.
    Sigur că nu, o clamă roz nu-ți ciuntește personalitatea. Nici faptul că te pun pe tocuri. (Nu, nu vorbeam de fetițe, evident că nu te obligă nimeni la tocuri la 10 ani. Vorbeam de fete și ce ni se spune în timp ce creștem, la 8 ani sau la 14 sau la 20.) Nici faptul că îți spun că să construiești roboți nu e treabă de fetițe nu îți ciuntește personalitatea. Dar toate laolaltă da. Fiindcă îți spun că tu, așa cum ești, ești greșită și că nu trebuie să îți placă ce îți place, ci altceva, cu argumentul ăsta difuz că „vai, dar n-o să te placă societatea”. Uite că societatea, sau o anume societate, ne place și pe astea mai ne-feminine. Crezi sau nu, sunt destule femei „bărbățoase” care trăiesc vieți împlinite, fericite, înconjurate de cine vor ele. Și nu le dă lumea afară din oraș cu catran și fulgi.
    Înțeleg ce zici de acceptare socială, dar vorbeam de un caz anume, în care ni se spune doar că fetița era plină de energie, pusă pe sporturi și cu interese „băiețești”. Nu că voia să se tundă la zero și n-a lăsat-o mama ei. Am citit și eu același text și asta am înțeles din el: că mama era nemulțumită că odorul ei prea vorbește pe șleau, prea aleargă, prea se cațără în copaci. Și că ar fi vrut s-o învețe să facă pe delicata și pe neajutorata și să-i placă și ei chestii „mai de fete”. Cu alte cuvinte, că e genul de mamă despre care pari tu sceptic că ar exista, cea care n-ar lăsa-o pe fata ei să schimbe roata la mașină. Repet, lucrurile astea există. Norocul tău că ai avut parte de oameni mai cu capul pe umeri în jur, dar există destule din astea. Atâtea încât e chiar un lux să poți să spui că nu crezi că face cineva așa ceva cu fetele/fetițele.
    Repet, nu vorbea nimeni de lăsat copilul să plece la școală îmbrăcat în pene de struț în culorile curcubeului, ras în cap sau mai știu eu ce.
    Iar dacă pe lumea asta să fii puternică fizic și să n-o ascunzi, să porți părul până la umeri că e mai comod, eventual să te fi născut și cu o față ne-ovală și cu năsuc ne-finuț și ne-cârn, să îți placă să te uiți la curse de camioane în nămol pe la redneckși, să porți mai mult blugi că te simți mai bine în ei și sunt mai pe gustul tău etc. etc. – dacă toate astea sunt trăsături pe care societatea consideră că nu e bine și frumos să le aibă o fată, cum ar fi să fii tu fata aia? „Societatea nu acceptă” pentru că mulți membri ai ei gândesc într-un anumit fel. Până nu demult, societatea (sau o anumită societate) nu accepta nici că negrii pot să fie altfel decât tâmpiți și leneși, sau că irlandezii pot să fie și ne-mincinoși și că pot să lucreze și altundeva decât pe câmp și pe șantier. Ce să zic, lucrurile se schimbă. Existau (și aud că mai există) societăți unde, dacă nu ești măritată de la 12 ani, ești o stricată și lumea nu-ți dă nici bună ziua. În altă societate, ți-ai fi măritat fata la 12 ani ca să nu spună societatea că e curvă și să nu vorbească nimeni cu ea? Exemplul e exagerat, știu, dar principiul e același. Poți sta liniștit, în lumea dezvoltată o fată/femeie n-o să moară singură (decât dacă vrea) și n-o să trăiască într-un pustiu social fiindcă are alte gusturi decât alea „feminine”.
    Ne-am spus fiecare părerea, n-o să ne răzgândim unul pe altul, eu zic să ne oprim aici.

  11. Lorena Lupu says:

    Mi-aduc aminte de timpul când şi eu scriam cearşafuri lungi lămuritoare pentru idioţi, iar idioţii tot nu pricepeau, pentru că nu voiau să priceapă.
    E ok, o să-ţi treacă şi ţie.

  12. Vlad says:

    @mujina — evident ca exemplul tau cu tenisul de masa intra la categoria parinti idioti care mutileaza si evident ca sunt multe alte exemple din alte bule, eu vorbeam de bullshit-uri cum e cazul descris de Lorena care nu stie ca 99% din copii sunt asertivi, prompti, energici samd — si iti spun asta ca parinte care interactioneaza aproape zilnic cu fetitele alea printese care n-au nici o jena in a-mi cere sa le ajut sa coloreze, sa nu-mi las fiica mai mica decat ele sa le strice jocul si 100 de alte chestii din categoria asertivitate.
    Vorbesc de oameni care pun etichete gen tom-boy desi nu petrec doua ore pe an cu copii, care stiu mai bine decat parintii cum trebuiesc educati copiii, care nu suporta nuantele si cearsafurile, ca le scot din zona simplista-anecdotica de “virtue signaling”, de scenariile si sabloanele lor de super-eroi feministi.

    Bunica-mea s-a maritat secolul trecut la 17 ani intr-un sat uitat de lume si considera ca s-a maritat devreme; cum bine zici, hai sa nu exageram cu 12 ani; evident ca acum 100 de ani intr-o societate in care femeia nu putea sa-si castige existenta altfel si daca facea un copil din flori femeile din sat o maritau cu un pom fructifer, as fi mai mult decat incurajat-o sa se marite, asa cum ar face orice parinte sanatos la cap, nu unul care se viseaza super-erou in povestile cu sufragete.

    Nu am pus problema de a interzice, interzisul e unealta primitiva, dar daca ai copii stii foarte bine cat de maleabili sunt; fiica-mea are doar 2-3 papusi, restul masinute, puzzel-uri, jucarii mecanice, pistoale pentru ca asta a vrut exclusiv pana acum cand brusc a inceput sa fuga dupa fetele alea printese si evident ca asta e momentul sa schimb rechizita si s-o incurajez pe calea asta; evident ca daca eram vreun capsoman ar fi ramas agatata toata viata de masinute ca nu i le-am dat cand le-a vrut; sau daca eram Lorena i-as fi pus eticheta de tomb-boy si ii dadeam inainte cu masinutele.
    Ca parinte am datoria sa-i dezvolt cat mai multe abilitati si oportunitati copilului si chiar daca e tom-boy e loc gramada de a invata abilitati feminine pentru ca atunci cand va fi adult sa ia decizii nu “decizii” venite din limitari, sau “decizii” luate la varsta de 2 ani cand m-a auzit ca i-am zis ca e baietoasa.
    Sunt o gramada de “decizii”/scripturi de viata pe care un adult le ia pana la varsta de 7 ani, in necunostinta de cauza, chestii pe care le dezvata dupa 30 de ani la un terapeut pe o caruta de bani.

    Da, chiar si in societatea romaneasca e loc pentru femeile “barbatoase” si nu prea; stiu o gramada care se plang ca nu gasesc parteneri si sunt tipe super faine, daca ar trai in nordul europei ar fi coada la ele de tipi la fel de super faini; daca fiica mea ar fi genul asta de tipa faina-baietoasa, as incuraja-o sa emigreze.
    Stiu si cateva in relatii cu barbati despre care dupa cativa ani incep sa se planga ca nu-s provideri, ca sunt obosite sa ia ele toate deciziile samd; tu poti sa faci cum vrei, eu o sa-mi educ fiica sa nu fie fraiera, sa-l lase pe nenea ala sa schimbe bidonul ala cu apa, sa-l lase pe partener sa-i deschida usa cand coboara din masina, sa parcheze in baltoaca pe partea lui, nu a ei, sa-i care bagajele alea voluminoase si sa aleaga sporturi care sa n-o lase diforma, ca oricate haltere ar ridica si oricat box ar face, o sa fie mai puternica fizic doar decat restul femeilor, sa alerge, sa fie supla, la sala sa insiste pe squat-uri si sa faca altele mai baietoase spume ca are fundul prea bombat; sa citeasca ce vrea ea, sa se inscrie in clubul inginerilor, la sah, la programare si unde mai vrea ea pana se plictiseste, in 90% din cazuri in absenta factorului de fruct oprit se plictisesc pentru ca ti-o spun in cunostinta de cauza, genul asta de pasiuni single-minded sunt apanajul barbarilor borderline autisti, nu vin din vreo conspiratie a patriarhiei; si daca nu se plictiseste, bravo ei.

    Daca traiam in america anilor 50 fii sigura ca-mi incurajam copii sa nu intre in relatii romantice cu negri, fara urma de rasism, lasa-i pe altii sa fie super-eroi in nush ce povesti.
    Si e loc destul si pentru hipsterii din toate timpurile care si-au luat energia si aplauzele schimband lumea, dar viata reala/parinte nu e o insiruire din cliseele postate de ei pe facebook sau pe bloguri, actiunile mele nu le scot din mica lor cartulie rosie; chit ca in esenta sunt de acord, avem totusi alte motivatii si alte recompense.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger