Stăteam eu ieri seara cu un pahar de vin în mână și meditam în tăcere la destinul trist al lui Ionuț Moșteanu. Ce frumos și promițător și-a început mandatul de ministru, refuzând acea șpagă de un milion, și ce jenant și-a încheiat-o, cu vestea bombă că nu a studiat la facultatea unde a zis că a studiat. Și când l-au întrebat, a scos cea mai jenantă minciună: că ar fi trecut din greșeală altă facultate.
Din greșeală?
Greșești detalii minore, să zicem, mănânci o literă sau lași autofill să îți treacă vârsta de 38, când tu ai împlinit 39, dar nu văd cum aș greși să trec la studii London College of Contemporary Arts în loc de Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” București. Asta nu mai e greșeală, e alegere deliberată. Și e genul de alegere deliberată care se poate întoarce oricând să te muște de c*r, mai ales dacă, pe lângă CV falsificat, te mai și bagi în politică, adică domeniul în care te asiguri că orice adversar politic poate da telefoane, pune întrebări, suna cunoscuți – și cum statul e peste tot, niciun secret al tău nu e în siguranță.
Și mai grav, intri în politică din unghiul antisistem.
„Păi da, Lorena, și guru Dilimache pretinde să fie antisistem, și de când țipăm despre trecutul lui în PSD și în ONG-uri sorosiste, și nimeni nu ne bagă în seamă”.
Da, boss, guru Dilimache PRETINDE să fie antisistem, în realitate, e în cârdășie cu mulți sus-puși, altfel, scandalul legat de trecutul lui ținea prima pagină peste tot minimum două săptămâni, iar el era parcat la răcoare pentru tot, de la tentativă de lovitură de stat la instigare la violențe publice și amenințări. Și să nu uităm protecția rusească, la care mulți dintre demnitarii noștri sunt mai înclinați decât ar vrea să admită, altfel am închide și noi spațiul aerian după dronele aterizate pe aici ca din întâmplare, exact ca Republica Moldova.
Spre deosebire de guru Dilimache, care încă e asul din mânecă al unor grupuri de interese pro-ruse, Moșteanu e userist, adică și antisistem, și fără spate. Și mai și încurcă micile aranjamente, refuzând șpăgi. E în poziția în care, dacă nu avea schelete în dulap, i le fabricau din ghips. Cât de tâmpit să fii, să te știi în situația asta și să lași acea minciună grosolană, grosieră, mare cât o zi de post, la exact rubrica la care se uită lumea prima oară când îți citește CV-ul?
”Dar pe retardații din AUR și SOS de ce nu-i verifică nimeni la literă?”
Pentru că ei sunt „săritori”. Dacă le dai o șpagă de un milion, te rezolvă instant și-ți mai fac și o muie bonus. Și ei, ca guru, sunt antisistem doar din vorbe. Așa e posibil ca parlamentarul George Simion să chiulească luni în șir de la locul de muncă și să nu se instituie comisie disciplinară, să fie sancționat pentru absențe, de exemplu.
Dar când vrei să fii antisistem și apostolul binelui, CV-ul tău trebuie să fie imaculat. Pentru că toți cei pe care-i încurci vor vâna orice mod în care pot să te sape.
Dar și în general e bine să îți ții CV-ul în limitele adevărului. Simți că ar da bine acolo London College of Contemporary Arts? Fă efortul. Aplică, du-te la Londra, lucrează noaptea la call center sau fă Onlyfans și la final, o să ai în mod real diploma aia, dacă simți neapărat că trebuie să fie a ta.
Chiar și dacă te angajezi casier la Mega Image. Nimic nu îl oprește pe managerul de HR de la Mega Image să dea un telefon la London College of Contemporary Arts și să întrebe:
-Hălău, a fost Cutărescu studentul dvs.?
-Sorry, n-am auzit de el niciodată.
„Aha”, o să zică managerul de HR. ”Dacă ăsta minte de îngheață în prima hârtie pe care mi-o aruncă în față, cum pot avea încredere să-i las bani pe mână?”
Aplicație respinsă.
Chiar dacă adevărul e mai puțin mr. bombastic – fantastic – romantic decât floricelele, te prezintă ca pe o persoană de încredere și, uneori, acest lucru e mai important decât o sacoșă de diplome.
***
***
Dacă ți-a plăcut articolul, arată-ți susținerea cu o donație.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da follow pe Facebook şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
Sh*t They Say