E amuzant să te uiţi în Memories, pe Facebook. Periodic, apare câte un flamewar care părea foarte serios pe atunci, cu unfrienduri, blockuri şi scandal, dar, în retrospectivă, e doar nespus de funny.
Un flamewar mai mic a fost stârnit acum vreo patru ani de un viral care începea foarte porno, cu mozol, pipăială, softcoreală, atmosferă, erecţie, apoi, el rupea feroce rochia de pe ea, şi în secunda aceea, femeia se ridica, se transforma în Alien Meets Predator, îl bătea pe nemernic de-l îndoia, îl băga în mormânt şi-i organiza parastas complet, cu colivă & all that.
Reacţii:
Vasilica: Dadadadada! Moarte lui.
Gicu: Femeile de azi nu ştiu să aprecieze pasiunea.
Gore: Nişte nebune.
Aleodora: Mă piş pe pasiunea oricui, eu am dat 350 de lei pe rochia asta. Şi dacă nu o prindeam la reduceri, costa dublu!
Mircea: De-aia o să muriţi toate nefutute şi curve.
Clementina: Mai bine nefutute, băi, sac cu căcat, decât întinate de contactul cu o entitate nevertebrată şi acefală ca tine.
Georgeta: Nici măcar vibrator pe picioruşe nu poţi fi numit, că vibratorul nu înjură şi nu are iniţiative imbecile.
Nu ai cum să nu râzi de discuţiile astea vechi şi absolut savuroase. Apoi te gândeşti: care e boul sinistru care a venit primul cu ideea că ruptul hainelor e sexy.
Să facem o analogie cu ceva ce le place bărbaţilor. Să zicem că o sărutaţi pasional pe una care geme extatic şi, exact în pragul intromisiunii, se ridică, urinează pe gadgetul vostru preferat, apoi continuă să se frece de voi de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Sau se ridică, ia o bâtă, vă sparge maşina adorată, şi revine la mozol. Sau, tot aşa, se ridică, vă varsă cele cinci boxuri de bere din frigider, apoi pretinde să continuaţi sexul. E, cum ar spune deontologul Bianca Drăguşanu, “lezare adusă onoarei şi demnităţii persoanei”.
Şi partea cea mai amuzantă cu ruptul hainelor e că de obicei, cel ce o încearcă nu e un partener stabil, singurul care, altminteri, ar merge să recumpere articolul de îmbrăcăminte, că altfel, ar dormi pe preş următoarea săptămână. O încearcă diverşi debusolaţi, care habar n-au cum să se poarte cu o femeie şi care cred că aşa te dai mascul.
Acum pe bune: dacă sunteţi doar obiectul unui sex ocazional, trebuie să mai ţineţi cont de ceva: femeia aia are o relaţie mult mai intimă şi mai personală cu rochia respectivă, decât cu voi. A ales-o după ce a probat tot magazinul, a simţit fluturi în stomac de cum a văzut-o prima oară, a savurat fiecare atingere, a îmbrăcat-o sfios, lăsând rochia să-i mângâie lin fiecare centimetru de piele până când a simţit comuniunea perfectă. De atunci, o spală cu grijă, numai conform prescripţiilor de pe etichetă, foloseşte cel mai delicat balsam şi doarme cu ea sub pernă. Rochia aia îi ştie toate secretele, a fost martoră la cele mai fericite evenimente din viaţa ei şi foşneşte complice în dulap de câte ori femeia primeşte o mărire de salariu. Şi acum, vii tu şi o rupi? Păi nu meriţi ucis cu pietre?
*
Pe de altă parte, e posibil ca flăcăii din comentarii să braveze şi să apere o practică aparent vitejească, dar pe care n-au încercat-o în viaţa lor.
Stau şi încerc să-mi amintesc dacă, vreodată, a încercat să rupă cineva vreo haină de pe mine. Nu prea, pentru că pe mine m-au atras întotdeauna bărbaţii suavi, feminini şi delicaţi, care îşi asumă emoţiile şi care nu fac pe grozavii.
Până la urmă, e posibil ca ruptul hainelor să fie un simplu mit urban, şi în realitate să nu-l practice nimeni.
De curiozitate: voi aţi rupt vreodată haine de pe cineva? Respectiv a rupt cineva, vreodată, hainele de pe voi? Şi dacă da, cum a fost?
Din greseala, se pune? 😜
Doar dacă vrei să-ţi taie mâinile. 😀
Mda, doi nasturi de la cămașa proprie. Mi i-a cusut la loc după, că i s-a făcut milă cînd m-a văzut cum mă chinuiam să bag în ac.